1 Prorocie împotriva Moabului. Chiar în noaptea când este pustiit, Ar-Moabul este nimicit! Chiar în noaptea când este pustiit, Chir-Moabul este nimicit!… RCCV — Isaia 15:1
2 Poporul se suie la templu și la Dibon, pe înălțimi, ca să plângă; Moabul se bocește: pe Nebo și pe Medeba toate capetele sunt rase, și toate bărbile sunt tăiate. RCCV — Isaia 15:2
3 Pe ulițe sunt încinși cu saci, pe acoperișuri și în piețe totul geme, și se topesc plângând. RCCV — Isaia 15:3
4 Hesbonul și Eleale țipă de li se aude glasul până la Iahaț, chiar și războinicii Moabului se bocesc cu sufletul plin de groază. RCCV — Isaia 15:4
5 „Îmi plânge inima pentru Moab, ai cărui fugari aleargă până la Țoar, până la Eglat-Șelișia; căci suie plângând suișul Luhitului și scot țipete de durere pe drumul Horonaimului. RCCV — Isaia 15:5
6 Căci apele Nimrim sunt pustiite, s-a uscat iarba, s-a dus verdeața și nu mai este niciun fir verde. RCCV — Isaia 15:6
7 De aceea strâng ce le mai rămâne și își strămută averile dincolo de pârâul sălciilor. RCCV — Isaia 15:7
8 Căci țipetele înconjoară hotarele Moabului; bocetele lui răsună până la Eglaim, și urletele lui răsună până la Beer-Elim. RCCV — Isaia 15:8
9 Apele Dimonului sunt pline de sânge, și voi trimite peste Dimon noi nenorociri; un leu va veni împotriva celor scăpați ai Moabului, împotriva rămășiței din țară.” RCCV — Isaia 15:9