Următoarea scrisoare le-a fost adresată pastorului I. J. Van Horn și soției lui, care plecaseră ca misionari în Oregon. Adelia Patton locuise în casă la Ellen White câțiva ani înainte de a se căsători cu Isaac Van Horn și era ca o fiică pentru ea. James și Ellen White au avut mari speranțe și așteptări, gândind că, lucrând împreună, familia Van Horn va ajunge o echipă misionară puternică. Speranțele lor s-au ruinat curând. FD 138.1
Dragii mei copii, mereu aproape și dragi mie,
Vă scriu acum cu durere. Când ați plecat să lucrați în Oregon, ați făcut acest lucru cu ideea că soția ta și cu tine veți lucra în interesul cauzei lui Dumnezeu. Acest lucru mi-a fost arătat ca fiind voia lui Dumnezeu cu privire la voi. FD 138.2
Dar, prin calea aleasă de voi, ați schimbat această ordine a lucrurilor. Dumnezeu nu a poruncit să fie astfel. Dacă amândoi v-ați fi dedicat puterea și capacitatea pe care vi le-a dat Dumnezeu pentru a face lucrarea, având ca unic scop slava Sa, ați fi făcut doar ceea ce era datoria voastră să faceți. Importanța unei munci pline de sacrificiu de sine în lucrarea lui Dumnezeu ar trebui să fie înțeleasă întotdeauna ca având un sens mai înalt. Dacă ați fi simțit acest lucru, ați fi manifestat un spirit de sacrificiu de sine. Dragostea și mila față de sufletele pentru care a murit Hristos v-ar fi abătut gândurile de la dorințele și planurile voastre egoiste. FD 138.3
Dragostea față de Acela care a murit pentru oameni va exercita o putere constrângătoare asupra imaginației voastre, asupra scopurilor și tuturor planurilor voastre. Noi nu vom plănui pentru propria plăcere, pentru satisfacerea dorințelor noastre, ci ne vom pune pe noi înșine pe altarul lui Dumnezeu ca jertfă de bunăvoie adusă Domnului, ca El să ne folosească pentru slava Sa. Gândul lui Isus Hristos trebuie să fie în noi, luând în stăpânire fiecare gând și fiecare scop al vieții noastre. Aceasta este atitudinea în care ar trebui să ne păstrăm sufletul fără încetare înaintea lui Dumnezeu. Vom face acest lucru dacă ne vom da seama de valoarea sufletelor și dacă adevărul, așa cum este el în Isus, este întipărit în suflet. Aceasta este lucrarea care v-a fost încredințată — să fiți misionari pentru Dumnezeu. FD 138.4
Satana își face planurile pentru a contracara scopurile lui Dumnezeu. El vă ajută să vă alcătuiți pentru voi înșivă un plan despre care știe că va reuși să vă îngrădească pe amândoi în dificultăți, jefuindu-L pe Dumnezeu nu numai de munca Adeliei, ci, în mare măsură, și de munca fratelui Van Horn. Îngrijirea copiilor vă va preocupa mintea atât de mult, încât Hristos și lucrarea Sa vor fi neglijate. Vor fi stârnite sentimentele omenești cele mai puternice ale mamei față de copiii ei, iar acestea vor face ca lucrarea lui Dumnezeu să ajungă pe un loc întru totul secundar. Astfel, Satana vă va împiedica să mergeți pe calea folositoare pe care a indicat-o Dumnezeu. FD 139.1
Oh, dacă amândoi ați fi înțeles că adevărul — adevărul lui Dumnezeu, mântuirea sufletelor — este ceva mai puternic, mai adânc și mai constrângător chiar decât dragostea unei mame față de fiii ei! Niciun egoism nu trebuie să intervină pentru a prejudicia lucrarea lui Dumnezeu. Renunțarea la sine ar putea fi o agonie pentru firea pământească, dar partea cea bună, religia, trebuie să preia cârma. Adevărul și dragostea față de Hristos trebuie să ocupe citadela sufletului. Acolo Se află Dumnezeu întronat, acolo se află o conștiință de care voi ascultați, iar Dumnezeu vă va da în casa Lui un loc mai bun decât acela de fii și fiice. FD 139.2
Domnul i-a dat Adeliei talente superioare. Dacă ar fi fost folosite în lucrarea de câștigare a sufletelor pentru Isus, ar fi avut mult succes. Modalitatea ei de predare, simplă, plăcută și înălțătoare ar fi adus mulți fii și fiice la Isus Hristos. Lumina ar fi strălucit asupra minții ei de la tronul lui Dumnezeu și ar fi fost reflectată asupra altora. FD 139.3
Dar vrăjmașul a ocupat terenul, iar sugestiile lui au fost urmate. Voi ați început o lucrare pe care Dumnezeu nu a putut să o aprobe și nici nu a aprobat-o. Vrăjmașul a născocit o cale prin care să vă lovească pe amândoi și să vă împiedice să lucrați. Adelia a fost o persoană timidă, cu o sensibilitate profundă și ușor de descurajat. Imaginația ei, care, dacă ar fi fost dedicată și folosită pentru adevăr, ar fi devenit o putere pentru Dumnezeu, a fost folosită acum ca o piedică, fiind stimulată cu ușurință într-o direcție greșită pentru a prevesti răul, pentru a vedea lucrurile într-o lumină greșită, pentru a simți că sunt pericole acolo unde nu există niciunul, pentru a manifesta neîncredere în Dumnezeu și în soțul ei. FD 139.4
Ea a avut propriile idei cu privire la tratarea situației ei. Nimeni nu era acceptat în afară de soțul ei. Ea a avut puțină încredere în Dumnezeu. Satana a putut să-i controleze simțămintele până acolo, încât să facă necesar ca soțul ei să fie cu ea și să o facă să se simtă profund mâhnită dacă el nu era un ajutor prezent. Imaginația a făcut ca, uneori, suferințele ușoare să i se pară foarte serioase și acute. Mintea amândurora a fost preocupată de noua lor experiență. Lucrarea din Conferință a fost neglijată în mod jalnic. Lucrarea pastorală a fost îndeplinită doar puțin după efortul de la amvon. Uneori, s-a manifestat o neglijență mai mare, alteori, mai mică, iar Satana a condus lucrurile într-o foarte mare măsură după cum a vrut. Niciunul dintre voi nu este conștient de neglijarea datoriei. Tocmai timpul în care ați fost cu totul preocupați de necazurile pe care vi le-ați adus voi înșivă asupra voastră a fost timpul în care o lucrare bună ar fi adus un seceriș de suflete la Isus Hristos. FD 140.1
Este foarte neînțelept să aveți copii acum. Timpul este scurt, pericolele din zilele din urmă vor veni curând, iar mulți dintre copiii mici vor fi luați înainte de a se întâmpla lucrul acesta. Dacă bărbații și femeile care pot să lucreze pentru Dumnezeu s-ar gândi că, în timp ce își fac pe plac lor înșiși prin faptul de a avea copii mici și de a se îngriji de ei, ar putea să lucreze prezentând calea mântuirii unui număr mare de oameni și aducând pe cât mai mulți fii și fiice la Hristos, răsplata lor ar fi mare în Împărăția lui Dumnezeu. FD 140.2
Adelia, inima mea este îndurerată, deoarece ai făcut o greșeală și L-ai jefuit pe Dumnezeu. Tu ești din fire temătoare, căutând necazuri. Când ești despărțită de copiii tăi, nu poți avea liniște și pace sufletească, iar înclinația ta spre îngrijorare îți închide calea pentru lucrare. Și aceasta nu este totul; lucrarea este neglijată într-o mare măsură. — Letter 48, 1876. FD 140.3