Tinerilor ar trebui să li se arate că nu au libertatea de a face ce vor cu viața lor. Acum li se acordă încredere, dar încet, încet va veni ziua în care vor da socoteală. Dumnezeu nu-i va considera nevinovați pentru că au tratat cu ușurință darurile Sale prețioase; Răscumpărătorul lumii a plătit un preț infinit pentru ei, iar viețile și talentele lor Îi aparțin; în final, ei vor fi judecați cu privire la credincioșia sau necredincioșia în administrarea capitalului pe care Dumnezeu l-a încredințat grijii lor. Ei ar trebui învățați că, cu cât este mai mare înzestrarea lor cu mijloace și posibilități, cu atât mai mare este greutatea care apasă pe umerii lor în responsabilitatea lucrării lui Dumnezeu și cu atât li se va cere mai mult. Dacă sunt făcuți să simtă care sunt responsabilitățile lor față de Creator și încrederea importantă ce li s-a acordat în propriile vieți, tinerii vor ezita să se arunce în vâltoarea plăcerilor și a crimei, care înghite atât de mulți tineri promițători în aceste timpuri. — RH, 12 decembrie 1881 [234] SPT 109.6