Dacă Satana poate întuneca și înșela astfel mintea umană și-i poate conduce pe muritori să creadă că au o putere înnăscută, prin care pot îndeplini lucruri bune și mărețe, ei încetează să se mai bizuie pe Dumnezeu ca El să facă posibile aceste lucruri, deoarece cred că există în ei puterea de a le realiza singuri. Ei nu recunosc o putere superioară. Ei nu-I dau lui Dumnezeu slava pe care El o cere de la ei și care se datorează măreției și slavei Maiestății Sale. Scopul lui Satana e astfel îndeplinit. El se bucură atunci când omul căzut în păcat se înalță pe sine, așa cum s-a înălțat el însuși în ceruri și a fost izgonit. El știe că, dacă omul se înalță pe sine, ruina lui este la fel de sigură cum a fost a lui. SPT 22.5