Sanatoriu, California
8 iulie 1906 SAa 19.1
Dragă frate,
Unii cred că sunt în stare să măsoare caracterul și să estimeze importanța lucrării pe care Domnul mi-a dat-o. Mintea și judecata lor sunt standardul prin care intenționează să evalueze mărturiile. SAa 19.2
Îndrumătorul meu mi-a zis: „Spune-le acestor oameni că Dumnezeu nu le-a încredințat lucrarea de a măsura, de a clasifica și de a defini caracterul mărturiilor. Aceia care încearcă să facă lucrul acesta vor greși cu siguranță în concluziile lor. Domnul dorește ca oamenii să se ocupe de lucrarea care le-a fost rânduită lor. Dacă vor rămâne pe calea Domnului, ei vor fi în stare să înțeleagă clar că lucrarea pe care El mi-a rânduit-o mie nu este o lucrare concepută de oameni. SAa 19.3
Aceia care citesc cu atenție mărturiile, așa cum mi-au fost date încă din zilele de la început, nu trebuie să fie încurcați cu privire [50] la originea lor. Numeroasele cărți scrise cu ajutorul Duhului lui Dumnezeu sunt o dovadă vie despre caracterul mărturiilor. SAa 19.4
În zilele de început ale experienței noastre în vestirea soliei, Duhul lui Dumnezeu a venit adesea asupra câtorva dintre noi, când eram adunați împreună, iar eu am fost luată în viziune. Domnul a dat o lumină, o dovadă, o mângâiere, o speranță și o bucurie atât de mari, încât laudele la adresa Lui erau pe buzele noastre. SAa 19.5