Am promis că voi vorbi în dimineața aceasta despre necesitatea de a-i retrage pe copiii noștri din școlile publice și de a asigura locuri potrivite în care pot să fie educați corect. Am fost surprinsă că unii manifestă o atitudine aparent indiferentă, în ciuda faptului că le-au fost repetate adesea avertizări care spun că părinții trebuie să se îngrijească de familiile lor nu numai având în vedere interesele lor prezente, ci îndeosebi interesele lor viitoare și veșnice. Caracterul pe care îl formăm în viața aceasta ne va hotărî destinul. Dacă alegem, noi putem să trăim o viață care durează cât viața lui Dumnezeu. SA3 111.1
Fiecare familie creștină este o biserică. Membrii familiei trebuie să fie asemenea lui Hristos în fiecare faptă. Tatăl trebuie să păstreze o legătură atât de strânsă cu Dumnezeu, încât să își dea seama că este datoria lui aceea de a se îngriji ca membrii familiei lui să primească o educație care îi va face potriviți pentru viața viitoare, nepieritoare. Copiii lui trebuie să învețe principiile cerului. El este preotul familiei, răspunzător față de Dumnezeu pentru influența pe care o exercită asupra fiecărui membru al familiei lui. [210] El trebuie să își pună familia în circumstanțele cele mai favorabile cu putință, așa încât să nu fie ispitită să se conformeze cu obiceiurile și tradițiile, cu practicile rele și principiile incorecte pe care le va găsi în lume. (...) SA3 111.2
Taților și mamelor le revine responsabilitatea de a le da o educație creștină copiilor care le-au fost încredințați. Ei nu trebuie să își neglijeze copiii niciodată. În nicio situație, să nu îngăduie ca vreun domeniu al ocupației lor să le absoarbă mintea, timpul și talentele într-o măsură atât de mare, încât copiii lor, care ar trebui să fie îndrumați în armonie cu voia lui Dumnezeu, să fie lăsați să alunece, până când vor ajunge departe și despărțiți de Dumnezeu. Ei nu trebuie să îngăduie să le scape din mână copiii și să ajungă în mâinile celor necredincioși. Ei trebuie să facă tot ce le stă în putere pentru a-i feri să fie umpluți de spiritul lumii. Să-i educe pentru a deveni conlucrători cu Dumnezeu. Ei sunt brațul omenesc al lui Dumnezeu, pregătindu-se pe ei înșiși și pe copiii lor pentru o viață nesfârșită în căminul ceresc. SA3 111.3
Educația copiilor noștri începe în cămin. Mama este primul lor învățător. Când ajung suficient de mari pentru a merge la școală, oare ar trebui să le îngăduim să meargă la școlile publice? SA3 111.4
Școala publică sau școala bisericii? — Cu mulți ani în urmă, în Oakland, soțul meu și cu mine am discutat cu un profesor de la o școală publică despre școlile publice din oraș. El ne-a spus: „Dacă părinții ar ști nelegiuirea care este practicată în școlile acestea și pe care noi o cunoaștem precis, ar avea loc un protest cu privire la școlile acestea pe care nici voi, nici eu nu ni-l putem imagina. Tinerii sunt degradați, iar profesorii noștri nu știu ce fel de cămine au aceștia.” Declarația aceasta a fost făcută cu mai mult de douăzeci de ani în urmă. S-a îmbunătățit de atunci situația din școlile publice? SA3 111.5
Unii tați și unele mame sunt atât de indiferenți, atât de nepăsători cu privire la copiii lor, încât cred că nu contează dacă aceștia vor merge la o școală publică sau la o școală a bisericii. „Noi suntem în lume”, spun ei, „și nu putem să ieșim din ea”. Totuși, dragi părinți, noi putem să ieșim destul de mult din lume dacă alegem să facem astfel. Noi putem să evităm să vedem multe [211] dintre relele care se înmulțesc atât de repede în aceste zile din urmă. Putem să evităm să auzim atât de mult despre răutatea și nelegiuirea care există. SA3 111.6
Trebuie să facem tot ce este cu putință pentru a ne feri pe noi înșine și pe copiii noștri de priveliștea nelegiuirii care este săvârșită în lume. Ar trebui să ne păzim ochii și urechile cu atenție, pentru ca aceste lucruri îngrozitoare să nu pătrundă în mintea noastră. Când ziarul vine în fiecare zi în casă, simt că aș vrea să-l ascund, pentru ca lucrurile ridicole și senzaționale să nu poată fi văzute. Am impresia că vrăjmașul se află la temelia publicării multor lucruri care apar în ziare. Orice lucru păcătos care poate fi găsit este descoperit și prezentat deschis înaintea lumii. SA3 112.1
Linia de demarcație dintre aceia care Îi slujesc lui Dumnezeu și aceia care nu Îi slujesc trebuie să rămână distinctă întotdeauna. Deosebirea dintre cei credincioși și cei necredincioși ar trebui să fie la fel de mare cum este deosebirea dintre lumină și întuneric. Când acceptă ideea că ei sunt templul Duhului Sfânt, că Hristos Însuși locuiește înăuntrul lor, cei din poporul lui Dumnezeu Îl vor lăsa să fie văzut în spiritul, în cuvintele și în faptele lor cu o asemenea claritate, încât între ei și urmașii lui Satana va fi o deosebire care nu va îngădui să existe confuzii. (...) SA3 112.2
Educarea copiilor în domeniul principiilor Bibliei. — Unii din poporul lui Dumnezeu le îngăduie copiilor lor să meargă la școli publice, unde se asociază cu cei a căror moralitate este coruptă. În aceste școli, copiii lor nu pot nici să studieze Biblia, nici să învețe principiile ei. Părinți creștini, trebuie să luați măsuri, așa încât copiii voștri să învețe principiile Bibliei! De asemenea, să nu vă mulțumiți doar cu faptul că ei studiază Cuvântul în școala bisericii. Prezentați-le copiilor voștri Scripturile când stați împreună, când plecați, când veniți și când vă plimbați. Plimbați-vă împreună cu copiii voștri mult mai des. Vorbiți cu ei. Îndrumați-le mintea pe o cale bună. Dacă veți proceda astfel, veți vedea că lumina și slava lui Dumnezeu vor intra în căminul vostru. Totuși, cum puteți să vă așteptați să primiți binecuvântările Sale dacă nu îi învățați pe copiii voștri ce este bine? SA3 112.3
[212] Eu doar ating câteva puncte dintr-o serie de subiecte cu privire la instruirea și educarea copiilor. Sper să tratez cândva mai amplu punctele acestea, deoarece am ajuns să îmi dau seama foarte bine că aceste subiecte trebuie să le fie prezentate celor din poporul nostru. Dacă așteaptă ca aprobarea lui Dumnezeu să vină asupra lor în familie, adventiștii de ziua a șaptea trebuie să acționeze într-o direcție total diferită de aceea în care au acționat până acum. SA3 112.4
Fiecare părinte credincios va auzi de pe buzele Domnului cuvintele: „Bine, rob bun și credincios. Intră în bucuria stăpânului tău.” Fie ca Domnul să ne ajute să fim niște robi buni și credincioși în relațiile noastre unii cu alții. El ne spune „să veghem unii asupra altora, ca să ne îndemnăm la dragoste și la fapte bune”, ajutându-ne și întărindu-ne unii pe alții. SA3 112.5
Nevoia de a avea o școală a bisericii la Crystal Springs. — Suntem aproape acasă. Ne aflăm la hotarul lumii veșnice. Aceia care se dovedesc a fi vrednici vor fi primiți în curând în Împărăția lui Dumnezeu. Nu avem timp de pierdut. Trebuie să întemeiem lucrarea pe o bază solidă aici, la Crystal Springs. Lângă noi sunt copiii noștri. Vom îngădui noi să fie contaminați de lume, de nelegiuirea ei, de desconsiderarea poruncilor lui Dumnezeu? Îi întreb pe cei care plănuiesc să-și trimită copiii la școala publică, unde sunt predispuși să fie contaminați: Cum puteți să vă asumați un astfel de risc? SA3 112.6
Dorim să clădim o școală a bisericii pentru copiii noștri. Din cauza numeroaselor apeluri pentru mijloace financiare, pare a fi dificil să obținem bani suficienți sau să stârnim un interes suficient de mare pentru a construi o mică școală. I-am spus comitetului școlii că voi pune la dispoziție un teren, cu condiția de a se îngriji ca acesta să fie folosit pentru școală. Sper că va fi stârnit suficient interes pentru a ne face în stare să construim o școală în care copiii să poată învăța Cuvântul lui Dumnezeu, care este viața și trupul Fiului lui Dumnezeu. (...) SA3 112.7
Veți fi voi interesați să construiți școala aceasta [213] în care urmează să fie predat Cuvântul lui Dumnezeu? (...) Ne așteptăm să avem o școală în care să poată fi predată Biblia, în care să poată fi înălțate rugăciuni către Dumnezeu și în care copiii să învețe principiile Bibliei. Ne așteptăm ca fiecare dintre cei ce se pot asocia cu noi să dorească să ia parte la construirea acestei școli. Ne așteptăm să educăm o mică armată de lucrători în această regiune deluroasă. (...) SA3 112.8
Nu este niciun motiv pentru ca lucrarea aceasta să fie întârziată. Fiecare trebuie să înceapă să ajute, perseverând cu un interes neabătut, până când construcția va fi încheiată. Fiecare trebuie să participe cu ceva. Unii poate vor fi nevoiți să se trezească dimineața la ora patru în scopul de a ajuta. (...) SA3 113.1
Frați și surori, ce veți face pentru a contribui la construirea unei școli a bisericii? Credem că fiecare va considera ca un privilegiu și o binecuvântare să avem această școală. Să împărtășim spiritul lucrării, spunând: „Ne vom scula și vom zidi.” Dacă toți vor lua parte la această lucrare uniți, în curând vom avea o școală în care copiii noștri vor învăța zi de zi calea Domnului. Dacă facem tot ce putem mai bine, binecuvântarea lui Dumnezeu va veni asupra noastră. Oare ne vom ridica să construim? — Manuscrisul 100, 1902 SA3 113.2