Vor fi mântuiți copiii unor părinți necredincioși?74Vezi „Copiii la înviere”, în Solii alese, cartea 2, p. 259, 260 (în ediția în limba română, p. 228) și „Mângâiere adresată unei mame îndoliate”, în Îndrumarea copilului, p. 565, 566. SA3 172.1
Am discutat cu pastorul J. G. Matteson despre copiii unor părinți necredincioși. I-am relatat faptul că o soră m-a întrebat cu mare îngrijorare dacă acești copii vor fi mântuiți sau nu, declarând că unii îi spuseseră că, dacă părinții sunt necredincioși, copiii lor mici nu vor fi mântuiți. SA3 172.2
Aceasta este una dintre întrebările cu privire la care noi nu avem libertatea de a ne exprima o poziție sau o opinie, din simplul motiv că Dumnezeu nu ne-a spus nimic categoric despre subiectul acesta în Cuvântul Său. Dacă ar fi considerat că este important ca noi să știm, ne-ar fi spus cu claritate. SA3 172.3
Lucrurile pe care El le-a descoperit sunt pentru noi și pentru copiii noștri. Există lucruri pe care noi nu le înțelegem acum. Noi nu înțelegem multe lucruri care sunt descoperite cu claritate. Când aceste subiecte care sunt strâns legate de binele nostru veșnic vor fi cunoscute pe deplin, atunci vom avea suficient timp pentru a ne gândi la unele dintre aceste puncte cu care unii își frământă mintea degeaba. SA3 172.4
Copiii părinților credincioși. — Știu că unii au întrebat dacă [314] vor fi mântuiți copiii mici ai unor părinți credincioși, deoarece ei nu au trecut prin nicio încercare a caracterului lor și toți trebuie să fie puși la încercare și caracterul lor trebuie să fie cântărit. Întrebarea care se pune este următoarea: „Cum pot copiii mici să fie puși la o astfel de încercare?” Eu răspund: credința părinților credincioși este valabilă pentru copii, la fel ca atunci când Dumnezeu a trimis pedepsele Sale asupra întâilor-născuți ai egiptenilor. SA3 172.5
Dumnezeu le-a spus israeliților din robie să-și adune copiii în casă și să pună pe ușorii casei lor sângele unui miel înjunghiat. Aceasta era o prefigurare a jertfirii Fiului lui Dumnezeu și a eficienței sângelui Său, care a fost vărsat pentru mântuirea celor păcătoși. Era un semn că întreaga familie L-a primit pe Hristos ca pe Răscumpărătorul cel făgăduit. Era o apărare față de puterea nimicitorului. Părinții și-au dovedit credința prin respectarea necondiționată a poruncilor care le fuseseră date, iar credința părinților a fost valabilă pentru ei și pentru copiii lor. Ei și-au arătat credința în Isus, Marea Jertfă, al cărui sânge era prefigurat prin mielul înjunghiat. Îngerul nimicitor a ocolit fiecare casă care avea acest semn. Acesta este un simbol care arată cum credința părinților se extinde asupra copiilor lor și îi apără de îngerul nimicitor. SA3 172.6
Dumnezeu le-a trimis mamelor îndurerate din Betleem un cuvânt de mângâiere, spunându-le că Rahela își va vedea copiii ieșind din țara vrăjmașului. Domnul Hristos i-a luat pe copiii mici în brațe, i-a binecuvântat și i-a mustrat pe ucenicii care voiau să le îndepărteze pe mame. El le-a spus: „Lăsați copilașii să vină la Mine și nu-i opriți, căci Împărăția cerurilor este a unora ca ei” (Matei 19,14). SA3 172.7
Domnul Hristos i-a binecuvântat pe copiii mici aduși la El de mamele credincioase. El va face acest lucru și acum, dacă mamele își vor îndeplini datoria față de copiii lor, îi vor învăța și îi vor educa să asculte și să fie supuși. Atunci, ei vor trece cu bine încercarea și vor împlini voia lui Dumnezeu, deoarece părinții ocupă locul lui Dumnezeu pentru copiii lor. SA3 172.8
Copiii nesupuși ai unor părinți adventiști. — Unii părinți [315] îi îngăduie lui Satana să aibă stăpânire asupra copiilor lor, iar copiii lor nu sunt ținuți sub control, ci li se îngăduie să-și manifeste temperamentul nelegiuit, să fie nestăpâniți, egoiști și neascultători. Dacă ar muri, acești copii nu ar fi luați la cer. Comportamentul părinților determină bunăstarea viitoare a copiilor lor. Dacă le îngăduie să fie neascultători și nestăpâniți, părinții îi permit lui Satana să-i ia în stăpânire pe copii și să lucreze prin ei, după cum îi place maiestății lui satanice, iar copiii aceștia, care nu au fost educați niciodată să fie ascultători și să cultive trăsături de caracter plăcute, nu vor fi luați la cer, deoarece vor avea același temperament și aceeași atitudine. SA3 173.1
I-am spus fratelui Matteson: „Nu pot să spun dacă vor fi mântuiți copiii părinților necredincioși, deoarece Dumnezeu nu Și-a făcut cunoscut planul cu privire la subiectul acesta, iar noi ar fi mai bine să-l lăsăm așa cum l-a lăsat Dumnezeu și să ne ocupăm de subiectele pe care Dumnezeu le-a prezentat cu claritate în Cuvântul Său.” SA3 173.2
Acesta este unul dintre subiectele cele mai delicate. Mulți părinți necredincioși îi educă pe copiii lor cu o înțelepciune mai mare decât mulți dintre cei care pretind a fi copii ai lui Dumnezeu. Ei depun mari eforturi pentru a-i educa pe copiii lor, pentru a-i face să fie buni, amabili, altruiști și îi învață să asculte și, în această privință, cei necredincioși dau pe față o înțelepciune mai mare decât acei părinți care au lumina cea mare a adevărului, dar ale căror fapte nu corespund în niciun fel cu credința lor. SA3 173.3
Va fi acolo un anumit număr? — O altă întrebare asupra căreia am avut o discuție a fost cu privire la cei aleși de Dumnezeu — dacă Domnul va avea un anumit număr de mântuiți și dacă timpul de probă se va încheia când numărul acela va fi complet. Acestea sunt întrebări despre care nici voi, nici eu nu avem dreptul să vorbim. Domnul Isus îi va primi pe toți cei ce vin la El. El a murit pentru cei răi și fiecare om care va veni la El va fi primit. SA3 173.4
Omul trebuie să îndeplinească anumite condiții, iar dacă refuză să le îndeplinească, nu poate ajunge să fie ales de Dumnezeu. Dacă le va împlini, el este copil al lui Dumnezeu, iar Domnul Hristos spune că, dacă va continua [316] să fie credincios, statornic și neclintit în ascultare, El nu-i va șterge numele din cartea vieții, ci îl va mărturisi înaintea Tatălui Său și înaintea îngerilor Săi. Dumnezeu dorește să ne gândim, să vorbim și să le prezentăm altora acele adevăruri care sunt descoperite cu claritate, dar nimeni nu trebuie să se ocupe de aceste subiecte speculative, deoarece ele nu au nicio legătură specială cu mântuirea. — Manuscrisul 26, 1885 SA3 173.5