Viața trăită în Hristos este plină de pace. Poate că nu sunt simțăminte de extaz, dar va fi o încredere plină de pace și statornică. Speranța voastră nu este în voi înșivă, ci în Hristos. Slăbiciunea voastră este unită cu puterea Sa, neștiința voastră [357] este unită cu înțelepciunea Sa, fragilitatea voastră este unită cu tăria Sa. (...) SA3 196.1
Nu trebuie să facem din noi înșine centrul preocupărilor noastre, îngăduindu-ne să ne îngrijorăm și să ne temem întrebându-ne dacă vom fi mântuiți sau nu. Toate acestea ne îndepărtează inima de Izvorul puterii noastre. Încredințează-I lui Dumnezeu siguranța inimii tale și ai încredere în El. Vorbește despre Isus și meditează la El. Fă ca eul tău să dispară în El! Îndepărtează orice îndoială, alungă-ți temerile! Spune împreună cu apostolul Pavel: „Trăiesc…, dar nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăiește în mine. Și viața pe care o trăiesc acum în trup, o trăiesc în credința în Fiul lui Dumnezeu care m-a iubit și S-a dat pe Sine pentru mine” (Galateni 2,20). Rămâi liniștit în Dumnezeu. El are putere să păzească ce I-ai încredințat. Dacă te vei preda în brațele Sale, El te va face să ajungi mai mult decât biruitor, prin Acela care te-a iubit. — Calea către Hristos, p. 70-72 SA3 196.2