Repetarea trădării și răstignirii lui Hristos. — Scenele trădării, respingerii și răstignirii lui Hristos vor fi repetate la o scară imensă. [416] Oamenii vor fi plini de atributele lui Satana. Amăgirile arhivrăjmașului lui Dumnezeu și al omului vor avea o putere mare. Cei care și-au legat simțămintele de orice alt conducător, în afară de Hristos, vor constata că se află, cu trup, suflet și spirit, sub stăpânirea unei pasiuni atât de fascinante, încât vor întoarce spatele adevărului pentru a crede o minciună. Ei sunt prinși în capcană și, prin fiecare faptă a lor, strigă: „Eliberați-l pe Baraba, dar răstigniți-L pe Hristos!” (...) SA3 229.7
În bisericile care s-au îndepărtat de adevăr și neprihănire se poate vedea ce este și ce face omul atunci când dragostea de Dumnezeu nu este un principiu statornic în suflet. Nu trebuie să fim surprinși de nimic din ce ar putea să aibă loc acum. Nu trebuie să ne mirăm de nicio manifestare a ororii. Cei care calcă în picioarele lor păcătoase Legea lui Dumnezeu au același spirit pe care l-au avut oamenii care L-au insultat și L-au trădat pe Domnul Isus. Ei vor săvârși faptele tatălui lor, Diavolul, fără nicio mustrare de conștiință. (...) SA3 229.8
Cei care îl aleg pe Satana drept conducător al lor vor da pe față spiritul stăpânului pe care și l-au ales și care a cauzat căderea primilor noștri părinți. Prin faptul că L-au respins pe Fiul divin al lui Dumnezeu, întruchiparea singurului Dumnezeu adevărat, care a avut bunătate, milă și o dragoste neobosită și a cărui inimă a fost întotdeauna mișcată de nenorocirea omenească, precum și prin faptul că au ales un ucigaș în locul Său, oamenii au arătat ce poate să facă și ce va face natura omenească atunci când va fi îndepărtat Duhul lui Dumnezeu care o ține în frâu, iar oamenii se vor afla sub stăpânirea marelui apostat. Concepțiile și interpretările greșite vor fi la fel de mari ca lumina care a fost refuzată și respinsă. Cei care Îl resping pe Hristos și îl aleg pe Baraba vor acționa sub influența unei amăgiri nimicitoare. În timpul răzvrătirii deschise, răstălmăcirile și mărturiile mincinoase se vor înmulți. (...) SA3 229.9
Uniți într-o alianță disperată. — Domnul Hristos arată că, fără puterea conducătoare a Duhului lui Dumnezeu, natura omului are o capacitate îngrozitoare de a săvârși răul. Necredința și ura provocată de mustrări vor stârni puterile satanice. Căpeteniile, domniile, stăpânitorii întunericului acestui veac și duhurile răutății care sunt în locurile înalte se vor uni într-o alianță disperată. Toți se vor alia împotriva lui Dumnezeu în persoana sfinților Săi. Prin interpretări greșite și idei false, ei îi vor descuraja pe toți cei care vor părea a crede adevărul. În această lucrare îngrozitoare, nu vor lipsi mărturiile mincinoase. (...) SA3 230.1
După ce a vorbit despre sfârșitul lumii, Domnul Isus S-a întors la Ierusalim, cetatea care se complăcea pe vremea aceea în mândrie și aroganță și spunea: „Șed ca împărăteasă, nu sunt văduvă și nu voi ști ce este tânguirea” (Apocalipsa 18,7). În timp ce privirile Sale profetice erau îndreptate spre cetatea Ierusalimului, El a văzut că lumea va fi lăsată pradă nenorocirii exact așa cum avea să fie lăsat pradă nimicirii Ierusalimul. Evenimentele care s-au petrecut cu ocazia distrugerii Ierusalimului se vor repeta în ziua cea mare și înfricoșătoare a Domnului, dar într-un mod mai înspăimântător. (...) SA3 230.2
Când vor da la o parte orice reținere și vor anula ei înșiși Legea Sa, instituind propria lege pervertită și încercând să forțeze conștiința acelora care Îl cinstesc pe Dumnezeu și păzesc poruncile Sale, pentru a-i face să calce în picioare Legea, oamenii vor constata că blândețea pe care au batjocorit-o se va epuiza. (...) SA3 230.3
Nenorocirile viitoare. — Prin nimicirea Ierusalimului este reprezentată lumea, iar avertizarea dată de Domnul Hristos pe vremea aceea răsună de-a lungul timpului, până în zilele noastre: „Vor fi semne în soare, în lună și în stele. Și, pe pământ, va fi strâmtorare printre neamuri, care nu vor ști ce să facă la auzul urletului mării și al valurilor” (Luca 21,25). Valurile vor trece peste granițele lor și vor lăsa în urmă nimicirea. Ele vor scufunda vasele care navighează pe apele întinse, le vor trimite la moarte împreună cu făpturile vii aflate în ele, care nu vor mai avea timp să se pocăiască. SA3 230.4
Vor fi nenorociri pe mare și pe uscat, „oamenii își vor da sufletul de groază, în așteptarea lucrurilor care se vor întâmpla pe pământ, căci puterile cerurilor vor fi clătinate. Atunci vor vedea pe Fiul omului venind pe un nor cu putere și slavă mare” (Luca 21,26.27). El va veni a doua oară în lumea noastră [418] în același fel în care S-a înălțat la cer. „Când vor începe să se întâmple aceste lucruri, să vă uitați în sus și să vă ridicați capetele, pentru că izbăvirea voastră se apropie” (Luca 21,28). — Manuscrisul 40, 1897 SA3 230.5
Ruinarea societății. — Pentru că și-au pierdut legătura cu Dumnezeu, cei din lume fac eforturi disperate și nesăbuite de a se așeza pe ei înșiși în centru. Acest lucru îi determină să nu aibă încredere în semenii lor și este urmat de fapte de ticăloșie. Împărățiile lumii vor fi dezbinate una împotriva alteia. Legăturile simpatiei care îi unesc pe oameni într-o relație de frățietate vor fi tot mai puține. Satana se va folosi de egoismul firesc al inimii omenești. El îi va folosi pe cei a căror voință nestăpânită și ale căror patimi violente nu au fost aduse niciodată sub controlul voinței lui Dumnezeu. (...) SA3 230.6
Fiecare om se va întoarce împotriva semenilor lui. Fratele se va ridica împotriva fratelui lui, sora împotriva surorii ei, părinții împotriva copiilor și copiii împotriva părinților. Totul va fi într-o stare de confuzie. Rudele se vor trăda între ele. Vor avea loc comploturi secrete pentru a nimici vieți. Distrugerea, nenorocirea și moartea vor fi văzute la fiecare pas. Oamenii își vor urma înclinațiile nestăpânite spre rău, care fac parte din natura lor cultivată sau moștenită. (...) SA3 230.7
Pedepsele lui Dumnezeu descoperite în viziune. — Dumnezeu are o vistierie plină de pedepse cărora le va îngădui să vină asupra acelora care au continuat să păcătuiască în ciuda luminii celei mari pe care au avut-o. Am văzut că vor fi construite clădiri dintre cele mai costisitoare, care vor fi considerate a fi rezistente la foc. Totuși aceste clădiri mărețe vor ajunge un morman de cenușă, la fel cum a pierit Sodoma în flăcările răzbunării lui Dumnezeu. Am văzut vase care costă sume imense luptându-se cu valuri puternice și scufundându-se în mormântul de ape împreună cu oamenii aflați pe ele. Mândria oamenilor va fi înmormântată împreună cu comorile adunate prin fraudă. Dumnezeu va răzbuna văduvele și orfanii lipsiți de hrană și îmbrăcăminte, care au strigat către El, cerându-I să-i salveze de asuprire și abuzuri. SA3 230.8
A sosit timpul când lumea va suferi o durere [419] pe care niciun balsam omenesc nu o va putea vindeca. Monumentele cu care se flatează măreția omenească vor fi doborâte la pământ, chiar înainte de marea nimicire care vine asupra lumii. (...) SA3 231.1
Noi putem să scăpăm de pedepsele care vin asupra pământului, numai dacă suntem îmbrăcați în haina neprihănirii lui Hristos. — Scrisoarea 20, 1901 SA3 231.2