Adevărata dragoste nu este o pasiune puternică, înflăcărată, impetuoasă. Dimpotrivă, în natura ei, ea este calmă și profundă. Ea privește dincolo de ceea ce se vede și este atrasă doar de calități. Este înțeleaptă și rafinată, iar devotamentul ei este real și durabil. Dumnezeu ne pune la încercare prin situațiile obișnuite ale vieții. Lucrurile mici descoperă caracteristicile inimii. Micile atenții, numeroasele incidente mărunte și micile amabilități sunt cele care alcătuiesc fericirea vieții, iar neglijarea cuvintelor de bunătate, de încurajare și de afecțiune, precum și a micilor gesturi de amabilitate contribuie la nefericirea vieții. La sfârșit se va vedea că tăgăduirea eului de dragul binelui și al fericirii celor din jurul nostru constituie o parte importantă a raportului vieții noastre, care este scris în cer. Și se va vedea, de asemenea, că grija pentru sine, în detrimentul binelui și al fericirii altora, nu trece neobservată de Tatăl nostru ceresc. 2M 133.2
Frate B, Domnul lucrează pentru tine și te va binecuvânta și te va întări pe calea cea dreaptă. Tu înțelegi teoria adevărului și ar trebui să obții toată cunoștința cu privire la voia și la lucrarea lui Dumnezeu, astfel încât să poți fi pregătit să ocupi o poziție cu o răspundere mai mare, dacă El, văzând că tu poți să-I slăvești mai bine Numele astfel, ți-ar cere lucrul acesta. Dar tu mai ai de câștigat o experiență. Ești prea impulsiv, te lași prea ușor afectat de împrejurări. Dumnezeu este gata să te întărească, să-ți dea stabilitate și statornicie, dacă tu vei căuta cu stăruință și în smerenie înțelepciunea care vine de la El, de la Acela care nu greșește niciodată și care a promis că nu vei căuta în zadar. 2M 134.1
Atunci când îi înveți pe alții adevărul, tu ești în pericol să vorbești prea autoritar, prea categoric, într-o manieră care nu se potrivește cu experiența ta scurtă. Tu vezi lucrurile dintr-o privire și poți să înțelegi imediat semnificația unui subiect. Dar nu toți sunt la fel de organizați cum ești tu și nu pot face acest lucru. Nu ești pregătit să îi aștepți, cu răbdare și calm, pe cei care simt nevoia să cântărească dovezile, pe cei care nu pot să înțeleagă la fel de repede ca tine. Ești în pericol să insiști prea mult ca ceilalți să vadă imediat lucrurile așa cum le vezi tu și să simtă zelul și necesitatea de a acționa așa cum le simți tu. Dacă așteptările tale nu sunt împlinite, ești în pericol să te lași cuprins de descurajare și de neliniște și să dorești o schimbare. Trebuie să te ferești de tendința de a critica, de a corecta cu asprime. Ferește-te de orice poate lăsa impresia unui spirit acuzator. Lui Dumnezeu nu Îi place ca acest spirit să se găsească în vreunul dintre slujitorii Săi cu experiență îndelungată. Pentru un tânăr este potrivit să manifeste ardoare și zel, dacă acestea sunt însoțite de umilință și de podoaba lăuntrică a caracterului; dar atunci când un zel impulsiv și un spirit acuzator sunt manifestate de un tânăr care nu are decât câțiva ani de experiență, o astfel de purtare este nepotrivită și chiar respingătoare. Nimic nu îi poate distruge influența atât de repede ca acest lucru. Blândețea, bunătatea, stăpânirea de sine, îndelunga răbdare, capacitatea de a nu se lăsa ușor provocat, de a suferi totul, de a nădăjdui totul, de a îndura totul — acestea sunt roadele care cresc în prețiosul pom al dragostei, care este de origine cerească. Dacă este hrănit, acest pom va rămâne întotdeauna verde. Ramurile lui nu vor putrezi, frunzele lui nu se vor veșteji. Este nemuritor, veșnic, udat continuu de roua cerului. 2M 134.2
Dragostea este putere. Acest principiu implică o tărie intelectuală și o forță morală care nu pot fi separate de el. Puterea bogăției are tendința de a corupe și de a distruge; forța fizică are puterea de a răni; dar superioritatea și valoarea iubirii adevărate stă în eficiența ei de a face bine și nimic altceva decât bine. Tot ceea ce este făcut dintr-o dragoste curată, oricât de mic și de neînsemnat ar părea în ochii oamenilor, este întru totul folositor; pentru că Dumnezeu privește mai mult nu la cât face cineva, ci la dragostea cu care face acel lucru. Iubirea este de la Dumnezeu. Inima neconvertită nu poate să producă această plantă, care își are originea în cer și care trăiește și înflorește doar acolo unde domnește Hristos. 2M 135.1
Dragostea nu poate trăi fără să acționeze și, prin fiecare faptă pe care o face, ea crește, se întărește și se extinde. Dragostea câștigă biruința atunci când argumentele și autoritatea sunt fără putere. Dragostea nu lucrează pentru profit sau pentru răsplată; cu toate acestea, Dumnezeu a lăsat ca rezultatul sigur al oricărei fapte de iubire să fie un mare câștig. Prin natura ei, ea se răspândește și lucrează în liniște; cu toate acestea, este puternică și eficientă în a-și împlini scopul de a birui mari rele. Influența ei topește și transformă, ia în stăpânire viața celor păcătoși și le schimbă inima, atunci când toate celelalte mijloace dau greș. Ori de câte ori folosim puterea intelectului, autoritatea sau forța, iar dragostea nu este prezentă, sentimentele și voința celor pe care căutăm să-i influențăm vor adopta o poziție defensivă, de respingere, iar împotrivirea acestora va crește. Isus a fost Prințul păcii. El a venit în lume pentru a face ca împotrivirea și autoritatea să-I fie supuse. Putea să dispună de înțelepciune și de putere , dar mijloacele pe care a ales să le folosească pentru a învinge răul au fost înțelepciunea și puterea dragostei. Nu lăsa nimic să-ți abată interesul de la lucrarea ta actuală, până când Dumnezeu nu va găsi potrivit să-ți încredințeze o altă lucrare, în același câmp de lucru. Nu căuta fericirea, pentru că ea nu poate fi găsită niciodată atunci când o cauți anume. Fii preocupat de datoria ta. Credincioșia să caracterizeze tot ce faci și să fii îmbrăcat cu smerenie. 2M 135.2
„Tot ce voiți să vă facă vouă oamenii, faceți-le și voi la fel.” Binecuvântate rezultate se vor vedea, ca roade ale urmării acestei căi. „Cu ce măsură măsurați, cu aceea vi se va măsura.” Acestea sunt niște motive puternice, care ar trebui să ne determine să ne iubim unii pe alții cu o inimă curată, înflăcărată. Hristos este exemplul nostru. El mergea din loc în loc făcând bine. A trăit ca să-i binecuvânteze pe alții. Acțiunile Sale au fost înfrumusețate și înnobilate de dragoste. Nu ni se poruncește să ne facem nouă ceea ce am vrea să ne facă alții, ci să le facem altora ceea ce am vrea ca ei să ne facă nouă, în aceleași circumstanțe. Măsura cu care măsurăm este întotdeauna măsura cu care ni se măsoară. Dragostea curată este simplă, în modul de a acționa, și se deosebește de oricare alt principiu de acțiune. Dorința de a avea influență și de a fi respectați de ceilalți poate conduce la o viață bine ordonată și, adesea, la o vorbire ireproșabilă. Respectul de sine ne poate determina să evităm ceea ce pare rău. O inimă egoistă poate să facă fapte de generozitate, să recunoască adevărul prezent și să exprime umilință și afecțiune într-o manieră exterioară, dar motivațiile pot fi înșelătoare și necurate; faptele care pornesc dintr-o astfel de inimă pot fi lipsite de mireasma de viață și de roadele adevăratei sfințenii, deoarece sunt lipsite de principiile iubirii adevărate. Dragostea trebuie să fie îndrăgită și cultivată, deoarece influența ei este divină. 2M 136.1