Frate S, pe 10 decembrie 1871 mi s-a arătat că în caracterul tău există defecte serioase care, dacă nu sunt văzute și biruite, se vor dovedi spre ruina ta; și nu numai că tu vei fi cântărit în cumpăna Sanctuarului și vei fi găsit prea ușor, dar influența ta va determina și destinul altora. Tu fie aduni împreună cu Hristos, fie risipești. 3M 243.2
Mi s-a arătat că tu ai o iubire adânc înrădăcinată pentru lumea aceasta. Iubirea de bani este rădăcina tuturor relelor. Te amăgești singur să ești aproape bine, când nu ești. Dumnezeu nu vede cum vede omul. El privește la inimă. Căile Lui nu sunt căile noastre, nici gândurile Lui nu sunt gândurile noastre. Marea ta grijă și neliniște este să câștigi bani. Această pasiune a crescut și te-a acaparat tot mai mult, până când a întrecut dragostea ta pentru adevăr. Sufletul tău este corupt prin iubirea de bani. Dragostea ta pentru adevăr și pentru înaintarea lui este foarte slabă. Comorile tale pământești îți pretind și îți acaparează afecțiunea. 3M 244.1
Tu cunoști adevărul; nu ești străin de cerințele Scripturii; cunoști voia Stăpânului, pentru că El ți-a descoperit-o clar, dar inima nu îți este înclinată să urmeze lumina care strălucește pe calea ta. Ai multă îngâmfare. Iubirea de sine este mai mare decât interesul pentru cauza adevărului prezent. Încrederea în tine însuți și spiritul tău independent se vor dovedi cu siguranță spre ruina ta, dacă nu poți să îți vezi slăbiciunea și greșelile și să faci o reformă. Ești arbitrar. Ai o voință neînduplecată și, chiar dacă părerile altora sunt corecte și a ta este greșită, nu ești omul care să renunțe. Rămâi neclintit la părerea pe care ți-ai exprimat-o, fără să ții seama de judecata altora. Aș vrea să poți vedea pericolul în care te afli, dacă vei continua pe calea pe care ai pornit. Dacă ochii tăi ar putea fi luminați de Duhul lui Dumnezeu, ai vedea clar aceste lucruri. 3M 244.2
Soția ta iubește adevărul și este o femeie practică, o femeie a principiului. Dar tu nu-i apreciezi valoarea. Ea a lucrat din greu pentru binele comun al familiei, dar tu nu i-ai acordat încrederea ta. Nu te-ai sfătuit cu ea, cum era datoria ta să o faci. Tu păstrezi totul în tine, nu-ți place să-ți deschizi inima către soția ta și să o lași să știe ce gândești, care îți sunt adevăratele sentimente și adevărata credință. Ai o fire ascunsă. Soția ta nu ocupă în familia voastră locul pe care îl merită și pe care este capabilă să-l ocupe. 3M 244.3
Tu consideri că soția ta nu ar trebui să se amestece în planurile și și în proiectele tale și foarte des îți stabilești planuri de acțiune în opoziție cu ale ei. Te porți ca și când identitatea ei ar trebui să se piardă în a ta. Nu ești mulțumit ca ea să acționeze ca o persoană cu o individualitate proprie, cu o identitate a ei. Dumnezeu o socotește pe ea răspunzătoare pentru individualitatea ei. Tu nu o poți mântui pe ea, așa cum ea nu te poate mântui pe tine. Ea are o conștiință a ei, de care trebuie să se lase călăuzită. Tu ești prea grăbit să fii conștiință pentru ea și, uneori, și pentru copiii tăi. Dumnezeu are așteptări mai mari de la soția ta, decât ai tu. Ea trebuie să-și formeze un caracter și este răspunzătoare în fața lui Dumnezeu pentru caracterul pe care și-l dezvoltă. 3M 245.1
Și tu ai un caracter de format și ești răspunzător în fața lui Dumnezeu pentru caracterul pe care ți-l dezvolți. Exerciți o influență autoritară și ai un spirit dictatorial, care nu este în armonie cu voia lui Dumnezeu. Trebuie să încetezi să fii atât de exigent. Te mândrești cu gustul tău fin și cu spiritul tău de organizare. Ai idei bune, dar nu ai transpus în caracterul și în purtarea ta această percepție fină și exactă. Nu ai reușit să-ți dezvolți un caracter simetric. Ai idei bune în ceea ce privește ordinea și organizarea, dar toate aceste calități mentale frumoase au fost tocite prin pervertire. Nu te-ai conformat condițiilor prezentate în Cuvântul lui Dumnezeu, pentru a deveni un copil al Său. Toate făgăduințele lui Dumnezeu sunt condiționate. „Ieșiți din mijlocul lor și despărțiți-vă de ei, zice Domnul; nu vă atingeți de ce este necurat și vă voi primi. Eu vă voi fi Tată și voi Îmi veți fi fii și fiice, zice Domnul Cel Atotputernic. Deci, fiindcă avem astfel de făgăduințe, prea iubiților, să ne curățim de orice întinăciune a cărnii și a duhului, și să ne ducem sfințirea până la capăt, în frică de Dumnezeu.” Tu încă nu ai obținut această experiență. Îți place să stai în compania celor necredincioși, să-i auzi vorbind și să vorbești și tu. Isus nu poate fi onorat prin conversațiile tale, iar dacă ai fi avut în tine spiritul lui Isus, nu ai putea să stai atât de mult în compania celor care nu iubesc adevărul lui Dumnezeu. 3M 245.2
Ai simțit că au existau anumite probleme care îi împiedicau pe copiii tăi să devină creștini și ai considerat că alții erau vinovați. Dar nu te amăgi singur în această privință. Influența ta, ca tată, a fost suficientă, chiar dacă nu ar mai fi existat nimic altceva care să-i împiedice, care să le stea în cale. Exemplul tău și conversațiile pe care le susții au un asemenea caracter, încât copiii tăi nu pot să creadă că purtarea ta este în armonie cu mărturisirea ta de credință. Discuțiile pe care le porți cu cei necredincioși sunt de un nivel atât de josnic, atât de ușuratic, fiind atât de pline de glume și de batjocuri, încât influența ta nu ar putea niciodată să-i înalțe. Felul în care îi tratezi pe cei din jur nu este întotdeauna cu totul cinstit. Nu Îl iubești pe Dumnezeu cu toată inima ta, cu tot cugetul tău și cu toată puterea ta și pe aproapele tău ca pe tine însuți. Dacă îți stă în putere, profiți de aproapele tău, chiar spre dezavantajul lui. Fiecare ban pe care îl câștigi în felul acesta va aduce cu el un blestem, pe care vei ajunge să-l simți, mai devreme sau mai târziu. Dumnezeu notează orice act de nedreptate, indiferent că este făcut împotriva unui credincios sau a unui necredincios, și nu-l va trece cu vederea. Firea ta lacomă este o cursă pentru tine. Felul în care îți tratezi semenii nu poate trece testul judecății. 3M 246.1
Caracterul tău de creștin este pătat de avariție. Aceste pete vor trebui îndepărtate, altfel, vei pierde viața veșnică. Fiecare dintre noi avem o lucrare de făcut pentru Stăpânul, fiecare avem talanți pe care să-i investim. Chiar și cei mai umili și mai sărmani ucenici ai lui Isus pot fi o binecuvântare pentru alții. Poate că ei nu își vor da seama că fac vreun bine deosebit dar, prin influența lor inconștientă, pot stârni valuri de binecuvântări, care se vor lărgi și se vor adânci tot mai mult, iar rezultatul fericit al cuvintelor lor și al purtării lor consecvente poate că nu îl vor cunoaște niciodată, până la răsplătirea finală. Ei nu simt și nu știu că fac ceva măreț, extraordinar. Nu li se cere să se obosească îngrijorându-se dacă vor avea succes sau nu. Nu trebuie decât să meargă înainte, nu cu prea multe vorbe, nici asumându-și o slavă deșartă sau lăudându-se, ci îndeplinind în tăcere, cu credincioșie, lucrarea pe care le-a desemnat-o providența lui Dumnezeu, și nu-și vor pierde răsplata. Așa va fi și în cazul tău. Istoria vieții tale va fi scrisă în cartea rapoartelor vieților și, dacă în final vei fi un biruitor, vor exista suflete mântuite prin eforturile tale, prin sacrificiul de sine de care ai dat dovadă, prin faptele tale bune și prin viața ta de creștin. Iar când, la sfârșit, răsplata va fi împărțită după faptele fiecăruia, aceste suflete mântuite te vor numi binecuvântat, iar Stăpânul va spune: „Bine, rob bun și credincios... Intră în bucuria Stăpânului tău!” 3M 246.2
Lumea este, într-adevăr, foarte grăbită, plină de mândrie, de egoism, de avariție și de violență și ar putea să ni se pară că este o pierdere de timp și de energie să fim mereu gata, la timp și ne la timp, pentru ca în orice ocazie să putem rosti cuvinte care să fie blânde, curate, înălțătoare și sfinte, în fața vârtejului de confuzie, de agitație și de dezbinare. Cu toate acestea, cuvintele potrivite, venite din inimi și de pe buze sfințite și susținute printr-un comportament creștin consecvent, vor fi asemenea unor mere de aur într-un coșuleț de argint. Te-ai comportat ca un palavragiu și ca un om din lume. Uneori ai fost neglijent în cuvinte și nesăbuit în conversație și te-ai înjosit, în ochii celorlalți, în ceea ce privește statutul tău de creștin. Alteori, ai spus adevărul, dar cuvintele tale nu au transmis acel interes serios, plin de zel, care să influențeze inima. Ele au fost însoțite de remarci ușuratice, triviale, care i-au făcut pe cei cu care discutai să ajungă la concluzia că nu ai o credință autentică și că nici tu însuți nu crezi adevărurile pe care le mărturisești. Cuvintele în favoarea adevărului, rostite cu calmul și cu stăpânirea de sine care vin dintr-un scop corect și dintr-o inimă curată, vor face mult în a dezarma împotrivirea și a câștiga sufletele. Dar un spirit aspru, egoist și acuzator nu va face altceva decât să îndepărteze și mai mult de adevăr și să stârnească un spirit de împotrivire. 3M 247.1
Nu trebuie să aștepți ocazii mari sau să ai capacități extraordinare, ca să lucrezi cu seriozitate pentru Dumnezeu. Nu trebuie să te preocupe deloc ce va crede lumea despre tine. Dacă relațiile tale cu oamenii și conversația ta evlavioasă sunt o mărturie vie pentru ei, în ceea ce privește curăția și sinceritatea credinței tale, și dacă ei sunt convinși că le dorești binele, cuvintele tale nu vor fi cu totul pierdute pentru ei, ci vor avea rezultate bune. 3M 247.2
Indiferent de departamentul slujirii creștine în care activează, prin învățătura și prin exemplul lui, un slujitor al lui Hristos va exercita o influență mântuitoare asupra altora. Sămânța bună care a fost semănată poate să zacă adormită pentru un timp, în inima rece, lumească și egoistă, fără să dea vreun semn că ar fi prins rădăcină; dar, de multe ori, Duhul lui Dumnezeu lucrează asupra inimii, o udă cu roua cerului și sămânța îndelung ascunsă încolțește, răsare și, în cele din urmă, aduce roade pentru slava lui Dumnezeu. Dacă te-ai afla în întuneric și în neștiință, nu ai fi atât de vinovat. Dar tu ai beneficiat de multă lumină, ai auzit mult adevăr, însă nu ești un împlinitor al Cuvântului. 3M 248.1
Viața lui Hristos este modelul nostru al tuturor. Trebuie să urmăm exemplul Său de tăgăduire de sine, de sacrificiu și de generozitate dezinteresată. Întreaga Sa viață este o infinită demonstrație a marii Sale iubiri și a bunăvoinței Sale de a-l mântui pe omul păcătos. „Să vă iubiți unii pe alții cum v-am iubit Eu”, spune Hristos. Cum s-ar putea compara viața noastră cu viața lui Hristos, în ceea ce privește renunțarea la sine, spiritul de sacrificiu și generozitatea? „Voi sunteți”, spune Hristos, adresându-Se ucenicilor, „lumina lumii”. „Voi sunteți sarea pământului.” Dacă acesta este privilegiul și, în același timp, datoria noastră, iar noi suntem oameni ai întunericului și ai necredinței, ce responsabilitate înfricoșătoare ne asumăm! Putem să fim canale ale luminii sau ale întunericului. Dacă neglijăm să folosim lumina pe care ne-a dat-o Dumnezeu și nu înaintăm în cunoaștere și în adevărata sfințenie, pe calea pe care ne-o arată lumina, noi suntem vinovați și trăim în întuneric proporțional cu lumina și cu adevărul pe care am neglijat să le folosim. În aceste zile ale nelegiuirii și ale pericolelor, caracterele și faptele celor care mărturisesc a fi creștini în general nu vor trece testul și nici nu vor suporta să fie dezvăluite, atunci când vor fi analizate în lumina care strălucește acum asupra lor. Nu există nicio înțelegere între Hristos și Belial; nu există nicio legătură între lumină și întuneric. Și atunci, ce armonie ar putea să existe între spiritul lui Hristos și spiritul lumii? Domnul Dumnezeul nostru este un Dumnezeu gelos. El cere afecțiune sinceră și încredere fără rezerve din partea celor care susțin că Îl iubesc. Psalmistul spune: „Dacă aș fi cugetat lucruri nelegiuite în inima mea, nu m-ar fi ascultat Domnul.” 3M 248.2
Tu ai stat în mod direct în calea mântuirii copiilor tăi. Pui indiferența lor față de lucrurile religioase pe seama altor cauze decât a celei adevărate. Exemplul tău este o piatră de poticnire pentru ei. Ei își dau seama după roadele tale, după cuvintele și după faptele tale, că nu crezi în apropiata venire a lui Hristos. Unii dintre ei nu ezită să ia în râs ideea apropiatei veniri a lui Hristos și a scurtimii timpului. Ei tresaltă de satisfacție atunci când tu faci o afacere necinstită. Cred că tatăl lor este isteț, că se pricepe să încheie o tranzacție și că nimeni nu se descurcă mai bine ca el în această privință, și îți calcă pe urme. Credința fără fapte este moartă în ea însăși. Banii ți-au adus putere și tu ai folosit această putere pentru a profita pe seama nevoilor altora. Speculațiile tale în afaceri nu au fost cinstite; nu ai fost corect cu semenii tăi. Prin tranzacțiile pe care le-ai încheiat, ți-ai sacrificat reputația de creștin și de om cinstit. Printr-o afacere cinstită, nu ai fi intrat în posesia banilor suficient de repede, încât să-ți satisfaci setea de câștig, și de multe ori ai îngreunat poverile celui sărac profitând de necazul lui pentru a-ți spori tu averea. Privește cu atenție, frate S. De dragul unui câștig pământesc, pierzi înfricoșător de mult. În ceasul ispitei, îți pierzi integritatea și virtutea cerească. Acesta este câștig sau este pierdere? Ești mai bogat sau mai sărac, de pe urma acestui profit? Pentru tine este o pierdere teribilă, pentru că îți răpește tot atât de mult din comoara pe care ai fi putut să o aduni în cer. 3M 249.1
Orice ocazie de a ajuta un frate aflat în nevoie sau de a susține cauza lui Dumnezeu în răspândirea adevărului reprezintă o perlă pe care o poți trimite înaintea ta în banca cerului, ca să fie depozitată în siguranță. Dumnezeu te încearcă și te pune la probă. El ți-a dat binecuvântări cu mână generoasă și acum urmărește să vadă cum le folosești, să vadă dacă îi ajuți pe cei care au nevoie de ajutor, dacă ești conștient de valoarea sufletelor și dacă faci tot ceea ce poți cu mijloacele pe care El ți le-a încredințat. Fiecare astfel de ocazie folosită îți mărește comoara cerească. Dar iubirea de sine te-a făcut să preferi bogățiile pământești chiar cu prețul sacrificării cerului. Ai ales comorile pe care le pot roade moliile și rugina, în locul celor care durează cât veșnicia. Este privilegiul tău să manifești o compasiune iubitoare și să-i binecuvântezi pe alții; dar ochii tăi sunt atât de orbiți de dumnezeul acestei lumi, încât nu poți să discerni prețioasa nestemată — binecuvântarea care vine din a face bine, din a fi bogat în fapte bune, din a fi darnic, gata să simți împreună cu alții, să-ți strângi pentru vremea viitoare drept comoară o bună temelie, ca să primești adevărata viață. Tu îți pui în pericol sufletul, neglijând să profiți de prețioasele ocazii de a-ți asigura comoara cerească. Ești, într-adevăr, mai bogat, datorită zgârceniei și avariției tale? Dumnezeu te pune la încercare și tu singur hotărăști dacă vei ieși aur curat sau zgură lipsită de valoare. Dacă timpul de probă s-ar încheia în noaptea aceasta, cum ar arăta raportul vieții tale? Nu ai putea să iei cu tine nici măcar un dolar din toți cei pe care i-ai câștigat. Blestemul fiecărei fapte necinstite te-ar însoți. Privite în oglinda pe care ți-o va arăta Dumnezeu, agerimea și exigența de care dai dovadă atunci când închei tranzacții nu-ți vor da niciun motiv să te feliciți. Lăcomia este idolatrie. 3M 249.2
Singura ta speranță este să-ți smerești inima înaintea lui Dumnezeu. „Și ce ar folosi unui om să câștige toată lumea, dacă și-ar pierde sufletul? Sau, ce ar da un om în schimb pentru sufletul său?” Te îndemn fierbinte: Nu-ți închide ochii în fața pericolului în care te afli. Nu fi orb față de interesele mai înalte ale propriului suflet, față de perspectiva binecuvântată și glorioasă a vieții aceleia mai bune. Cei care caută cu neliniște și plini de apăsare câștigul lumesc sunt orbi și nebuni. Ei se întorc de la comoara nemuritoare, nepieritoare, către această lume. Strălucirea și sclipirile acestei lumi le captivează simțurile și lucrurile veșnice nu mai sunt prețuite. Ei trudesc pentru ceea ce nu satură și își cheltuie banii pentru ceea ce nu este pâine, când Isus le oferă pace, speranță și binecuvântări infinite, în schimbul unei vieți de ascultare. Toate comorile pământului nu ar fi suficiente, pentru a cumpăra aceste daruri prețioase. Și totuși, mulți sunt nebuni și întorc spatele minunatei perspective cerești. Hristos va păstra numele tuturor acelora care consideră că niciun sacrificiu nu este prea mare, ca să Îi fie adus Lui, pe altarul credinței și al dragostei. El a sacrificat totul pentru omenirea căzută. Numele celor ascultători, gata de sacrificiu și credincioși vor fi săpate pe palmele Lui; acestea nu vor fi vărsate din gura Lui, ci vor fi purtate pe buzele Lui și El va pleda într-un mod deosebit pentru ei înaintea Tatălui. În timp ce cei egoiști și mândri sunt uitați, ei vor fi amintiți; numele lor vor fi imortalizate. Ca să fim fericiți, noi trebuie să trăim pentru a-i face pe alții fericiți. Este bine să ne oferim averile, talentele și afecțiunea într-un devotament plin de recunoștință față de Hristos și, în felul acesta, să ne găsim fericirea aici și slava nemuritoare a vieții veșnice. 3M 250.1
Lunga noapte de veghere, de trudă și de greutăți aproape a trecut. Hristos urmează să vină în curând. Pregătește-te! Îngerii lui Dumnezeu caută să-ți distragă atenția de la tine însuți și de la lucrurile pământești. Nu-i lăsa să lucreze în zadar! De credință ai nevoie, de o credință vie; de acea credință care lucrează în dragoste și care curățește sufletul. Adu-ți aminte de Calvar și de sacrificiul extraordinar, infinit, care a fost făcut pentru om. Isus te invită acum să vii la El așa cum ești și să faci din El tăria ta și Prietenul tău veșnic. 3M 251.1