1 Fiii proorocilor au zis lui Elisei: “Iată că locul unde locuim noi cu tine este prea strîmt pentru noi. NTR — 2Împăraţi 6:1
2 Haidem pînă la Iordan; ca să luăm deacolo fiecare cîteo bîrnă, și să ne facem acolo un loc de locuit.” Elisei a răspuns: “Duceți-vă.” NTR — 2Împăraţi 6:2
3 Și unul din ei a zis: “Fii bun și vino cu slujitorii tăi.” El a răspuns: “Voi merge!” NTR — 2Împăraţi 6:3
4 A plecat deci cu ei. Ajungînd la Iordan, au tăiat lemne. NTR — 2Împăraţi 6:4
5 Și pe cînd tăia unul din ei o bîrnă, a căzut ferul dela secure în apă. El a strigat: “Ah! domnul meu, era împrumutat!” NTR — 2Împăraţi 6:5
6 Omul lui Dumnezeu a zis: “Unde a căzut?” Și i -a arătat locul. Atunci Elisei a tăiat o bucată de lemn, a aruncat -o în locul acela, și ferul dela secure a plutit pe apă. NTR — 2Împăraţi 6:6
7 Apoi a zis: “Ridică -l!” Și a întins mîna, și l -a luat. NTR — 2Împăraţi 6:7
8 Împăratul Siriei era în război cu Israel. Și, într'un sfat pe care l -a ținut cu slujitorii săi, a zis: “Tabăra mea va fi în cutare loc.” NTR — 2Împăraţi 6:8
9 Dar omul lui Dumnezeu a trimis să spună împăratului lui Israel: “Ferește-te să treci pe lîngă locul acela, căci acolo sînt ascunși Sirienii.” NTR — 2Împăraţi 6:9
10 Și împăratul lui Israel a trimes niște oameni să stea la pîndă spre locul pe care i -l spusese și despre care îl înștiințase omul lui Dumnezeu. Aceasta s'a întîmplat nu odată, nici de două ori. NTR — 2Împăraţi 6:10
11 Împăratului Siriei i s'a turburat inima. A chemat pe slujitorii săi, și le -a zis: “Nu voiți să-mi spuneți care din noi este pentru împăratul lui Israel?” NTR — 2Împăraţi 6:11
12 Unul din slujitorii săi a răspuns: “Nimeni, împărate, domnul meu; dar proorocul Elisei, care este în Israel, spune împăratului lui Israel cuvintele pe cari le rostești în odaia ta de culcare.” NTR — 2Împăraţi 6:12
13 Și împăratul a zis: “Duceți-vă și vedeți unde este, ca să trimet să -l prindă.” Au venit și i-au spus: “Iată că este la Dotan.” NTR — 2Împăraţi 6:13
14 A trimes acolo cai, cară și o oaste puternică. Au ajuns noaptea, și au înconjurat cetatea. NTR — 2Împăraţi 6:14
15 Slujitorul omului lui Dumnezeu s'a sculat disdedimineață și a ieșit. Și iată că o oaste înconjura cetatea, cu cai și cară. Și slujitorul a zis omului lui Dumnezeu: “Ah! domnul meu, cum vom face?” NTR — 2Împăraţi 6:15
16 El a răspuns: “Nu te teme, căci mai mulți sînt cei cu noi decît cei cu ei.” NTR — 2Împăraţi 6:16
17 Elisei s'a rugat, și a zis: “Doamne, deschide -i ochii să vadă.” Și Domnul a deschis ochii slujitorului, care a văzut muntele plin de cai și de cară de foc împrejurul lui Elisei. NTR — 2Împăraţi 6:17
18 Sirienii s'au pogorît la Elisei. El a făcut atunci următoarea rugăciune către Domnul: “Lovește, rogu-Te, pe poporul acesta cu orbire.” Și Domnul i -a lovit cu orbire, după cuvîntul lui Elisei. NTR — 2Împăraţi 6:18
19 Elisei le -a zis: “Nu este aceasta calea, și nu este aceasta cetatea; veniți după mine, și vă voi duce la omul pe care -l căutați.” Și i -a dus la Samaria. NTR — 2Împăraţi 6:19
20 Cînd au intrat în Samaria, Elisei a zis: “Doamne, deschide ochii oamenilor acestora, să vadă!” Și Domnul le -a deschis ochii, și au văzut că erau în mijlocul Samariei. NTR — 2Împăraţi 6:20
21 Împăratul lui Israel, văzîndu -i, a zis lui Elisei: “Să -i măcelăresc, să -i măcelăresc, părinte?” NTR — 2Împăraţi 6:21
22 “Să nu -i măcelărești”, a răspuns Elisei. “Obicinuiești tu oare să măcelărești pe aceia pe cari îi iei prinși cu sabia și cu arcul tău? Dă-le pîne și apă, ca să mănînce și să bea; apoi să se ducă la stăpînul lor.” NTR — 2Împăraţi 6:22
23 Împăratul lui Israel le -a dat un prînz mare, și ei au mîncat și au băut; apoi le -a dat drumul, și au plecat la stăpînul lor. Și oștile Sirienilor nu s'au mai întors pe ținutul lui Israel. NTR — 2Împăraţi 6:23
24 După aceea, Ben-Haded, împăratul Siriei, strîngîndu-și toată oștirea, s'a suit și a împresurat Samaria. NTR — 2Împăraţi 6:24
25 În Samaria a fost o mare foamete, și atît de mult au strîmtorat -o încît un cap de măgar prețuia optzeci de sicli de argint, și un sfert de cab de găinaț de porumbel cinci sicli de argint. NTR — 2Împăraţi 6:25
26 Și pe cînd trecea împăratul pe zid, o femeie i -a strigat: “Scapă-mă, împărate, domnul meu!” NTR — 2Împăraţi 6:26
27 El a răspuns: “Dacă nu te scapă Domnul, cu ce să te scap eu? Cu venitul ariei sau al teascului?” NTR — 2Împăraţi 6:27
28 Și împăratul i -a zis: “Ce ai?” Ea a răspuns: “Femeia aceea mi -a zis: ,Dă-mi pe fiul tău să -l mîncăm astăzi, și mîne vom mînca pe fiul meu.` NTR — 2Împăraţi 6:28
29 Noi am fiert pe fiul meu, și l-am mîncat. Și în ziua următoare i-am zis: ,Dă pe fiul tău să -l mîncăm.` Dar ea a ascuns pe fiul ei.” NTR — 2Împăraţi 6:29
30 Cum a auzit împăratul cuvintele acestei femei, și -a rupt hainele, cînd stătea pe zid. Și poporul a văzut că pe dinlăuntru avea un sac de păr pe trup. NTR — 2Împăraţi 6:30
31 Împăratul a zis: “Să mă pedepsească Dumnezeu cu toată asprimea, dacă va rămînea astăzi capul lui Elisei, fiul lui Șafat, pe trupul lui!” NTR — 2Împăraţi 6:31
32 Elisei ședea în casă, și bătrînii ședeau lîngă el. Împăratul a trimes pe cineva înainte. Dar înainte ca să ajungă solul, Elisei a zis bătrînilor: “Vedeți că acest fiu de ucigaș trimete pe cineva să-mi ia capul? Ascultați! Cînd va veni solul, închideți ușa, și opriți -l la ușă; nu se aude oare sunetul pașilor stăpînului său în urma lui?” NTR — 2Împăraţi 6:32
33 Pe cînd le vorbea el încă, solul se și pogorîse la el, și împăratul a zis: “Iată, răul acesta vine dela Domnul; ce mai am de nădăjduit dela Domnul?” NTR — 2Împăraţi 6:33