1 Proorocie împotriva Damascului: “Iată, Damascul nu va mai fi o cetate, ci va ajunge un morman de dărîmături; NTR — Isaia 17:1
2 cetățile Aroerului sînt părăsite, sînt date spre pășune turmelor, cari se culcă nestingherite acolo. NTR — Isaia 17:2
3 S'a isprăvit cu cetățuia lui Efraim, și s'a sfîrșit cu împărăția Damascului; dar rămășița Siriei va fi ca slava copiilor lui Israel, zice Domnul oștirilor. NTR — Isaia 17:3
4 ,În ziua aceea, slava lui Iacov va fi slăbită, și grăsimea cărnii lui va pieri. NTR — Isaia 17:4
5 Se va întîmpla ca atunci cînd strînge secerătorul grîul, și brațul lui taie spicele; da, ca la strînsul spicelor în valea Refaim; NTR — Isaia 17:5
6 vor mai rămînea doar cîteva, ca la scuturatul măslinului: două, trei măsline, pe vîrful crengilor, patru sau cinci, în ramurile cu roade, zice Domnul, Dumnezeul lui Israel.” NTR — Isaia 17:6
7 În ziua aceea, omul se va uita spre Făcătorul său, și ochii i se vor întoarce spre Sfîntul lui Israel; NTR — Isaia 17:7
8 nu se va mai uita spre altare, cari sînt lucrarea mînilor lui, și nu va mai privi la ce au făcut degetele lui, la idolii Astartei și la stîlpii închinați soarelui. NTR — Isaia 17:8
9 În ziua aceea, cetățile lui întărite vor fi ca dărîmăturile din pădure și de pe vîrful muntelui, părăsite odinioară înaintea copiilor lui Israel: va fi o pustie! NTR — Isaia 17:9
10 Căci ai uitat pe Dumnezeul mîntuirii tale, și nu ți-ai adus aminte de Stînca scăpării tale. De aceea ți-ai sădit răsaduri plăcute, și ai sădit butuci străini. NTR — Isaia 17:10
11 Cînd i-ai sădit, i-ai înconjurat cu un gard, și în curînd i-ai văzut înflorind. Dar culesul roadelor a fugit tocmai în clipa veseliei: și durerea este fără leac. NTR — Isaia 17:11
12 Vai! ce vuiet de popoare multe, cari urlă cum urlă marea! Ce zarvă de neamuri, cari mugesc cum mugesc niște ape puternice. NTR — Isaia 17:12
13 Neamurile mugesc cum mugesc apele mari... Dar cînd le mustră Dumnezeu, ele fug departe, izgonite ca pleava de pe munți la suflarea vîntului, ca țărîna luată de vîrtej. NTR — Isaia 17:13
14 Îndeseară, vine o prăpădenie neașteptată, și pînă dimineața, nu mai sînt! Iată partea celor ce ne jupoaie, și soarta celor ce ne jăfuiesc. NTR — Isaia 17:14