Să existe aerisire, lumina soarelui și canalizare — Când se construiesc diferite clădiri, fie cu scop public sau ca locuințe, trebuie avută grijă să existe o bună aerisire și lumina soarelui din plin. Bisericile și sălile de clasă din școli sunt adesea defectuoase în această privință. Neglijarea aerisirii corespunzătoare este responsabilă în mare parte pentru toropeala și somnolența care distrug efectul multor predici și fac ca lucrarea învățătorului să fie obositoare și ineficientă. CA 148.1
Pe cât este cu putință, toate clădirile prevăzute a fi locuite de oameni trebuie așezate pe terenuri înalte, de pe care apa să se scurgă bine. Astfel se va asigura un loc uscat.... Acest aspect este tratat adesea cu prea multă ușurință. Suferințe continue, boli grave și multe cazuri mortale sunt adesea urmarea așezării locuințelor în locuri joase, murdare, producătoare de malarie și de pe care apa nu se scurge. CA 148.2
În construirea caselor este important în mod special să se asigure o aerisire deplină și lumina soarelui din belșug. Aerul să circule și să fie belșug de lumină în fiecare cameră a casei. Camerele pentru dormit trebuie să fie astfel așezate, încât să existe o circulație liberă a aerului zi și noapte. Nici o cameră nu este corespunzătoare a fi folosită ca dormitor, dacă nu poate fi deschisă zilnic spre a intra aerul și lumina soarelui. În majoritatea țărilor, în dormitoare trebuie să existe dispozitive pentru încălzire, astfel ca acestea să fie bine încălzite și uscate, în vreme rece sau umedă. CA 148.3
Camerei pentru oaspeți, trebuie să i se acorde aceeași atenție ca și celorlalte încăperi pentru uz continuu. Ca și dormitoarele, trebuie să aibă aer, să intre soarele și să fie prevăzută cu un mijloc de încălzire pentru a se usca depunerile care se acumulează întotdeauna într-o cameră care nu este folosită în mod constant. Cine doarme într-o cameră fără soare sau într-un pat care nu a fost complet uscat și aerisit o face pe riscul sănătății și adesea al vieții.... CA 148.4
Cei care trebuie să îngrijească de bătrâni trebuie să țină cont că aceștia, în mod deosebit, au nevoie de camere calde, confortabile. Puterea scade pe măsură ce se înaintează în vârstă, lăsând în urmă mai puțină vitalitate cu care să facem față influențelor nesănătoase; de aceea există necesitatea mai mare ca cei în vârstă să aibă lumina soarelui din belșug și aer proaspăt și curat. 1The Ministry of Healing, 274, 275. CA 149.1
Evitați terenurile joase — Dacă dorim ca locuințele noastre să fie locașuri ale sănătății și fericirii, atunci va trebui să le așezăm departe de miasma și ceața de deasupra zonelor joase și să lăsăm cale liberă agenților dătători de viață ai cerului. Renunțați la perdele grele, deschideți ferestrele și trageți jaluzelele, nu îngăduiți ca vița, oricât de frumoasă ar fi, să facă umbră în dreptul ferestrelor și nu cultivați pomi prea aproape de casă, astfel ca să ia lumina soarelui. Lumina soarelui va decolora poate perdelele, covoarele și va întuneca ramele tablourilor, însă va îmbujora de sănătate obrajii copiilor. 2Ibid., 275. CA 149.2
Curtea din jurul casei — O curte înfrumusețată cu câțiva pomi și boscheți, împrăștiați ici-colo, la o distanță potrivită de casă, are un efect bun asupra familiei și, dacă este îngrijită în mod corespunzător, nu va fi vătămătoare pentru sănătate. Însă pomii care fac umbră și boscheții așezați prea aproape de casă fac ca aceasta să fie nesănătoasă, pentru că împiedică circulația liberă a aerului și îndepărtează razele soarelui. Urmarea va fi că în casă se va acumula umezeală, mai ales în anotimpurile ploioase. 3Christian Temperance and Bible Hygiene 107. CA 149.3
Efectul frumuseții naturale asupra căminului — Dumnezeu iubește frumosul. El a îmbrăcat pământul și cerurile în frumusețe și, cu bucuria unui tată, El îi urmărește pe copiii Săi, delectându-se cu lucrurile pe care El le-a creat. El dorește ca în jurul caselor noastre să se afle frumusețea lucrurilor naturale. CA 149.4
Aproape toți cei care locuiesc la țară, oricât de săraci ar fi, pot avea în jurul caselor lor o cât de mică pajiște cu iarbă, câțiva pomi pentru umbră, arbuști cu flori sau flori frumos mirositoare. Și mai mult decât orice altă dovadă artificială, acestea vor contribui la fericirea căminului. Acestea vor avea asupra vieții căminului un efect alinător, înălțător, întărind dragostea pentru natură și aducându-i pe membrii familiei mai aproape unul de altul și mai aproape de Dumnezeu. 4The Ministry of Healing, 370. CA 150.1
Mobilierul casei să fie simplu — Obiceiurile noastre artificiale ne lipsesc de multe binecuvântări și de multă bucurie, de o viață folositoare. Mobila complicată și scumpă constituie nu doar o risipă de bani, dar și de ceea ce este de o mie de ori mai de preț. Aceasta aduce în casă o povară grea de griji, muncă și situații complicate. CA 150.2
Mobilați-vă casele cu lucruri simple, lucruri care pot fi mânuite, care pot fi ușor menținute curate și care pot fi înlocuite fără o cheltuială prea mare. Cu gust, o casă foarte simplă poate fi atractivă, dacă dragostea și mulțumirea își au sălașul acolo. 5Ibid., 367, 370. CA 150.3
Fericirea nu se găsește într-o etalare searbădă. Cu cât este mai simplu de întreținut ordinea într-o casă ordonată, cu atât va fi mai fericită acea casă. 6The Signs of the Times, 23 august, 1877. CA 150.4
Evitați spiritul de rivalitate — Viața constituie o dezamăgire, o continuă oboseală pentru mulți datorită lucrului inutil cu care ei înșiși se împovărează pentru a fi în acord cu cerințele obiceiului local. Mințile lor sunt într-o continuă neliniște pentru a satisface dorințele care izvorăsc din mândrie și modă.... CA 150.5
Cheltuiala, grija, munca irosită pe ceea ce, dacă nu este neapărat dăunător, este nenecesar, ar putea fi folosite pentru înaintarea cauzei lui Dumnezeu. Oamenii tânjesc după ceea ce numesc plăcerile vieții și sacrifică sănătate, putere și mijloace pentru a le dobândi. Un deplorabil spirit de rivalitate se manifestă între persoane din aceeași clasă — cine poate etala mai mult în chestiuni de îmbrăcăminte și împodobirea casei. Dulcele cuvânt “casă” a fost pervertit și el înseamnă “ceva cu patru pereți, plin cu mobilă și podoabe elegante”, în timp ce cei ce o locuiesc sunt într-o continuă încordare — cum să facă să poată face față cerințelor obiceiului vremii în diferite domenii ale vieții. 7The Signs of the Times, 23 august, 1877. CA 151.1
Mulți sunt nefericiți în căminele lor, deoarece țin prea mult la ceea ce se vede. Ei cheltuiesc sume mari de bani și lucrează neîncetat pentru a putea etala și a câștiga laudă din partea tovarășilor — de fapt a acelora cărora nu le pasă deloc de ei sau de prosperitatea lor. Unul după altul, câte un articol este socotit indispensabil pentru gospodărie până se fac adăugiri costisitoare, care, în timp ce plac ochiului și satisfac mândria și ambiția, în nici un caz nu sporesc confortul familiei. Și totuși, aceste lucruri au împovărat puterea și răbdarea și au irosit un timp valoros, care ar fi trebuit pus în serviciul Domnului. CA 151.2
Harul prețios al lui Dumnezeu este pus pe un loc secundar pentru lucruri care nu sunt importante; și mulți, în timp ce tot adună lucruri pentru plăcere, își pierd capacitatea, dorința de a fi fericiți. Ei descoperă că avuțiile lor nu le dau satisfacția pe care o așteptau de la ele. Acest cerc nesfârșit de trudă, această neliniște continuă pentru a înfrumuseța casa pentru vizitatori și străini, ca aceștia să o admire, nu plătește niciodată timpul și mijloacele cheltuite astfel. Înseamnă a așeza în jurul gâtului un jug greu de purtat. 8The Signs of the Times, 2 octombrie, 1884. CA 151.3
Două vizite puse în contrast — În multe familii, se lucrează prea mult. Curățenia și ordinea sunt esențiale pentru confort, însă aceste virtuți nu trebuie duse până la extrema de a face din viață o trudă continuă și de a-i face pe cei ce locuiesc în casă niște oameni nenorociți. În casele unora pe care îi stimăm mult, se exagerează prea mult în ce privește precizia aranjării mobilei și a celorlalte lucruri, ceea ce este la fel de neplăcut ca și lipsa ordinii. Truda obositoare, care îi implică pe toți ai casei, face imposibil ca în acel loc să fie găsită acea odihnă pe care o dorești într-un adevărat cămin. CA 152.1
Nu este plăcut, atunci când faci o scurtă vizită unor prieteni dragi, să vezi mătura și cârpa de praf în continuă agitare, iar timpul pe care tu îl aștepți să-l petreci cu bucurie cu prietenii tăi într-o conversație plăcută să fie petrecut de aceștia prin colțuri în căutarea vreunui fir de praf ascuns sau a vreunei pânze de păianjen. Deși acest lucru poate fi făcut din respect pentru prezența ta în casă, totuși tu simți convingerea dureroasă că pentru prietenii tăi compania ta este mai puțin însemnată față de ideile lor de curățenie excesivă. CA 152.2
În contrast direct cu astfel de case, a fost o casă pe care am vizitat-o vara trecută (1876). Cele câteva ore cât am stat acolo au fost petrecute într-un mod plăcut și folositor, odihnitor, atât pentru minte, cât și pentru corp. Casa era un model de confort, deși nu era mobilată extravagant. Camerele erau toate bine aerisite și luminate.... Ceea ce este de mai mare valoare decât cele mai costisitoare podoabe. Holurile nu erau încărcate cu mobilă din aceea care obosește ochiul privind, ci conțineau o varietate plăcută de articole de mobilier. CA 152.3
Scaunele erau în mare parte balansoare sau scaune lejere, nu toate de același fel, ci adaptate confortului diferiților membri ai familiei. Unele erau joase, tapisate, gen balansoar, iar altele înalte cu spatele drept; erau de asemenea canapele confortabile și toate păreau a spune: încearcă-mă, odihnește-te aici. Erau mese cu cărți și hârtii. Totul era în ordine, atractiv, însă fără a fi aranjate în acel mod minuțios care pare a-i avertiza pe cei din jur să nu atingă nimic de teamă să nu-l deranjeze de la locul lui. CA 153.1
Proprietarii acestei plăcute case aveau posibilități de a-și mobila scump și înfrumuseța locuința; însă ei au ales mai degrabă confort decât etalare. Nimic din cele existente în casă nu era socotit prea bun, încât să nu poată fi folosit de toți ai casei; perdelele și jaluzelele nu erau trase pentru a nu duce la decolorarea covoarelor și a mobilierului. Lumina soarelui, dată de Dumnezeu, și aerul aveau intrare liberă și o dată cu ele mireasma florilor din grădină. Iar familia — era în ton cu casa; erau veseli și bine dispuși, făcând tot ceea ce era nevoie pentru confortul nostru, fără a se copleși însă cu atât de multă atenție, încât să ne facă să ne simțim că le-am produs deranj în plus. Am simțit că acolo era un loc de odihnă. Acesta a fost un cămin în adevăratul sens al cuvântului. 9The Signs of the Times, 23 august, 1877. CA 153.2
Un principiu folosit în decorare — Precizia rigidă pe care am menționat-o ca fiind o trăsătură dezagreabilă a multor case nu este în conformitate cu marele plan al naturii. Dumnezeu nu a făcut ca florile de pe câmp să crească în straturi regulate, cu margini fixate, ci le-a împrăștiat ca pe niște nestemate pe pajiște și ele înfrumusețează pământul cu diversitatea lor de formă și culoare. Copacii din pădure nu sunt într-o ordine regulată. Este atât de odihnitor pentru ochi și minte să zăbovească asupra scenelor din natură — pădurea, dealul, valea, câmpia și râul, bucurându-se de nesfârșita diversitate de formă și culoare — și asupra artei cu care pomii, arbuștii, tufișurile și florile sunt grupate în grădina naturii, alcătuind un tablou plin de farmec. Copii, tineri și bătrâni, în egală măsură, găsesc odihnă și mulțumire în acesta. CA 153.3
Această lege a diversității poate fi aplicată, într-o anumită măsură, în cămin. Ar trebui să existe o armonie potrivită de culori și o potrivire a lucrurilor care mobilează o casă; însă nu este necesar bunului gust ca fiecare articol de mobilier dintr-o cameră să fie de același model în ce privește design-ul, materialul sau tapiseria; dimpotrivă, este mai plăcut pentru ochi să existe o diversitate plină de armonie. CA 154.1
Însă fie că locuința este umilă sau elegantă, amenajările din interior, costisitoare sau nu, nu va exista fericire între pereții acesteia, dacă spiritul celor ce o locuiesc nu este în armonie cu voința divină. Mulțumirea este aceea care trebuie să domnească în cămin. 10The Signs of the Times, 23 august, 1877. CA 154.2
Cea mai bună parte a casei, camerele cele mai însorite și cele mai primitoare și cea mai confortabilă mobilă ar trebui să fie pentru folosul zilnic al celor care trăiesc în acea casă. Acest lucru va face căminul atractiv pentru cei ce îl locuiesc și, de asemenea, pentru acea clasă de prieteni care țin la noi, cărora le putem fi de folos și care ne pot fi de folos. 11The Signs of the Times, 2 octombrie, 1884. CA 154.3
Aveți în vedere confortul și bunăstarea copiilor — Nu este necesară o mobilă scumpă pentru a-i face pe copii fericiți și mulțumiți în cămin, ci este necesar ca părinții să-i iubească și să le acorde atenție. 12The Signs of the Times, 2 octombrie, 1884. CA 154.4
Patru pereți și un mobilier costisitor, tablouri scumpe nu pot constitui un “cămin”, dacă iubirea și împreună simțire nu sunt prezente. Acest cuvânt sacru nu se potrivește locuințelor strălucitoare, dar din care lipsesc lucrurile vieții de cămin.... CA 155.1
De fapt, confortul și bunăstarea copiilor sunt ultimele lucruri care se au în vedere în aceste case. Ei sunt neglijați de către mamă, al cărei timp este consacrat în întregime pentru a întreține casa conform cu cerințele modei din societate. De mintea lor nu se ocupă nimeni — ei sunt needucați; ei dobândesc obiceiuri rele, devin neastâmpărați și nemulțumiți. Negăsind plăcere în propriile lor cămine, ci doar restricții neplăcute, ei ies din cercul familiei cât de repede pot. Ei se aruncă fără șovăială în brațele lumii, fără a mai fi reținuți de restricțiile din cămin și de sfaturile care li s-ar da acolo. 13The Signs of the Times, 2 octombrie, 1884. CA 155.2
Nu spuneți copiilor, așa cum am auzit multe mame: “Nu e loc pentru tine aici pe hol. Nu te așeza pe canapea, nu vezi că e acoperită cu satin? Nu ai voie să stai acolo”. Și când se duc în altă cameră: “Nu vrem să-ți vâri tu nasul aici.” și se duc în bucătărie, iar aici li se spune: “Mă deranjezi aici. N-ai ce căuta aici; mă încurci, mă plictisești”. Unde se vor duce să-și primească educația? Pe stradă. 14Manuscript 43a, 1894. CA 155.3
Bunătatea și iubirea mai prețioase decât luxul — Prea multe griji și poveri sunt aduse în familiile noastre și se nutrește prea puțin din simplitatea, pacea și fericirea naturală. Ar trebui să se dea mai puțină atenție la ceea ce “va zice lumea” și mai multă grijă membrilor din cercul familiei. Ar trebui să fie mai puțină etalare și mai puțină considerație pentru eticheta vremii și mai multă duioșie, dragoste, veselie și curtenie creștină între membrii familiei. Mulți trebuie să învețe cum să facă din cămin un loc atractiv, un loc plăcut. Inimile mulțumite și privirile duioase sunt mai de valoare decât bogăția și luxul, iar mulțumirea cu lucrurile simple va aduce fericirea în cămin, dacă dragostea este acolo. CA 155.4
Domnul Isus, Răscumpărătorul nostru, a umblat pe pământ având demnitatea unui rege; totuși, El a fost blând și smerit cu inima. El a fost o lumină și o binecuvântare pentru fiecare casă, pentru că a adus cu Sine voioșie, speranță și curaj. O, de am putea fi mulțumiți cu mai puțin din lucrurile după care tânjește inima, să luptăm mai puțin pentru lucruri greu de obținut, prin care să ne înfrumusețăm casele și să dorim ceea ce în ochii lui Dumnezeu este mai de preț decât nestematele — un spirit blând și liniștit. Harul simplității, blândețea, adevărata iubire vor face din cel mai umil cămin un paradis. Este mai bine să îndurăm cu bucurie anumite inconveniențe decât să renunțăm la pace și mulțumire. 15Testimonies for the Church 4:621, 622. CA 156.1