Iubite frate și iubită soră,
Voi v-ați unit într-un legământ pentru o viață întreagă. Educația voastră în viața de căsătorie a început. Primul an al vieții de căsătorie este un an de experiență, un an în care soțul și soția învață fiecare diferitele trăsături de caracter ale celuilalt, după cum un copil învață lecțiile la școală. În acest prim an al vieții voastre de căsătorie, căutați să nu fie capitole care să mânjească viitoarea voastră fericire. 7M 45.1
Pentru a câștiga o cunoaștere corespunzătoare a vieții de căsătorie, este nevoie de lucrarea unei vieți întregi. Aceia care se căsătoresc intră într-o școală pe care nu o absolvă în viața aceasta. 7M 45.2
Iubitul meu frate, timpul, puterea și fericirea soției tale sunt legate acum de ale tale. Influența ta asupra ei poate fi o mireasmă de viață spre viață sau de moarte spre moarte. Ai grijă să nu-i ruinezi viața. 7M 45.3
Iubita mea soră, acum tu urmează să înveți primele lecții practice cu privire la răspunderile vieții de căsătorie. Ai grijă să înveți cu luare aminte lecțiile acestea în fiecare zi. Nu da loc nemulțumirii sau capriciilor. Să nu dorești după o viață de tihnă și de nelucrare. Ferește-te să dai loc egoismului. 7M 45.4
În unirea voastră pe viață, afecțiunea voastră trebuie să lucreze fericirea voastră reciprocă. Fiecare trebuie să lucreze la fericirea celuilalt. Aceasta este voia lui Dumnezeu cu privire la voi. Dar deși voi trebuie să vă contopiți într-unul, nici unul dintre voi nu trebuie să-și piardă individualitatea în a celuilalt. Dumnezeu e proprietarul individualității voastre. Pe El trebuie să-L întrebați: Ce e bine? Ce e rău? Cum pot împlini mai bine scopul pentru care am fost creat? “Voi nu sunteți ai voștri căci ați fost cumpărați cu un preț; proslăviți dar pe Dumnezeu în trupurile și în duhul vostru, care sunt ale lui Dumnezeu” (1 Corinteni 6, 19.20.) Iubirea voastră pentru ceea ce este omenesc trebuie să fie pe locul doi după iubirea de Dumnezeu. Bogăția afecțiunii voastre trebuie să se reverse față de Acela care și-a dat viața pentru voi. Trăind pentru Dumnezeu, sufletul îndreaptă către El simțămintele lui cele mai bune și cele mai înalte. Este oare revărsarea cea mai mare a iubirii voastre îndreptată către Acela care a murit pentru noi? Dacă lucrurile stau astfel, iubirea noastră, a unuia față de celălalt, va fi după planul ceresc. 7M 45.5
Afecțiunea poate fi tot așa de limpede ca și cristalul și frumoasă în curățenia ei și totuși poate fi superficială, pentru că n-a fost pusă la probă și încercată. Faceți pe Domnul Hristos cel dintâi, cel din urmă și cel mai de seamă în toate. Priviți la El fără încetare și iubirea voastră pentru El va deveni zilnic tot mai profundă și mai puternică, pe măsură ce este supusă încercării. Și pe măsură ce iubirea voastră pentru El sporește, iubirea voastră, a unuia față de celălalt, va deveni tot mai puternică și tot mai puternică. “Noi toți privim cu fața descoperită, ca într-o oglindă, slava Domnului și suntem schimbați în același chip al Lui, din slavă în slavă”. (2 Corinteni 3, 18.) 7M 46.1
Acum aveți de îndeplinit datorii pe care nu le aveați înainte de căsătoria voastră. “Astfel dar ... îmbrăcați-vă cu ... îndurare, cu bunătate, cu smerenie, cu blândețe, cu îndelungă răbdare”. “Trăiți în dragoste, după cum și Hristos ne-a iubit.” Studiați cu luare aminte învățătura următoare: “Nevestelor, fiți supuse bărbaților voștri ca Domnului; căci bărbatul este capul nevestei, după cum și Hristos este Capul Bisericii.... Și după cum Biserica este supusă lui Hristos, tot așa și nevestele să fie supuse bărbaților lor în toate lucrurile. Bărbaților, iubiți-vă nevestele, cum a iubit Hristos Biserica și S-a dat pe Sine pentru ea”. (Coloseni 3, 12; Efeseni 5, 2.22-25.) 7M 46.2
Căsătoria, o unire pe viață, este un simbol al unirii între Hristos și biserica Sa. Spiritul pe care-l manifestă Hristos față de Biserică este spiritul pe care soțul și soția trebuie să-l manifeste unul față de altul. 7M 46.3
Nici soțul, nici soția nu trebuie să pretindă să stăpânească. Domnul a trasat principiul care trebuie să călăuzească în această problemă. Soțul trebuie să-și îngrijească cu drag soția, după cum Domnul Hristos îngrijește cu drag biserica. Iar soția trebuie să-și respecte soțul și să-l iubească. Amândoi trebuie să cultive spiritul de bunătate, fiind hotărâți ca niciodată să nu se întristeze și să nu se jignească unul pe altul. 7M 47.1
Iubite frate și iubită soră, amândoi aveți o voință tare. Voi puteți face din puterea aceasta o mare binecuvântare sau un mare blestem pentru voi și pentru aceia cu care veniți în contact. Nu încercați să vă constrângeți unul pe altul pentru a face ce vreți. Nu puteți face lucrul acesta și totuși să vă mai iubiți unul pe altul. Manifestările de încăpățânare distrug pacea și fericirea căminului. Nu lăsați ca viața voastră de căsătorie să fie o viață de ceartă. Dacă îngăduiți lucrul acesta, amândoi veți fi nefericiți. Fiți amabili în vorbire, delicați în purtare, renunțând la dorințele voastre personale. Vegheați cu grijă la cuvintele voastre, deoarece au o puternică influență spre bine sau spre rău. Nu îngăduiți ca vreun strigăt să stăpânească glasul vostru. Aduceți în viața voastră unită parfumul asemănării cu Hristos. 7M 47.2
Înainte ca un bărbat să intre într-o unire atât de strânsă cum este aceea a legăturii de căsătorie, el ar trebui să învețe să se stăpânească și să știe cum să se poarte cu alții. 7M 47.3
În educarea copilului, sunt situații când voința matură, fermă, a mamei se ciocnește cu voința necugetată și nedisciplinată a copilului. În asemenea împrejurări, e nevoie de multă înțelepciune din partea mamei. Printr-un procedeu neînțelept, printr-o aspră constrângere, se poate provoca un mare rău copilului. 7M 47.4
Ori de câte ori este cu putință, criza aceasta trebuie să fie evitată, deoarece ea înseamnă o luptă aspră atât pentru mamă, cât și pentru copil. Dar, o dată ce s-a intrat într-o astfel de criză, copilul trebuie să fie făcut să se supună voinței mai înțelepte a părintelui. 7M 47.5
Mama trebuie să se păstreze într-o perfectă stăpânire de sine, nefăcând nimic ce ar trezi în copil un spirit de sfidare. Ea nu trebuie să dea porunci strigând. Ea va câștiga mai mult dacă-și va păstra vocea coborâtă și calmă. Ea trebuie să se poarte cu copilul într-un mod care-l va atrage la Isus. Ea trebuie să-și dea seama că ajutorul ei este Dumnezeu, că iubirea e puterea ei. Dacă este o creștină înțeleaptă, nu va încerca să-l forțeze pe copil să se supună. Ea se roagă cu râvnă ca vrăjmașul să nu câștige biruința, iar atunci când se roagă, simte o înviorare a vieții spirituale. Ea vede că aceeași putere care lucrează în ea lucrează și în copil. El ajunge să fie mai blând, mai supus. Lupta a fost câștigată. Răbdarea și bunătatea ei, cuvintele ei de înțeleaptă opreliște și-au făcut lucrarea. E pace după furtună, ca și soarele ce strălucește după ploaie. Iar îngerii care au urmărit scena izbucnesc în cântări de bucurie. 7M 48.1
De asemenea, aceste crize vin și în viața soțului și a soției, care, dacă nu sunt stăpâniți de Duhul lui Dumnezeu, vor manifesta, în asemenea împrejurări, spiritul necugetat și impulsiv atât de des manifestat de copii. Ca și cremenea care lovește cremenea, așa va fi ciocnirea unei voințe de o altă voință. 7M 48.2
Iubite frate, fii blând, răbdător și îngăduitor. Adu-ți aminte că soția ta te-a acceptat ca soț al ei nu pentru ca tu să stăpânești peste ea, ci pentru ca să fii sprijinul ei. Nu fi niciodată pretențios și poruncitor. Nu folosi voința ta puternică pentru a-ți constrânge soția să facă așa cum vrei tu. Adu-ți aminte că și ea are o voință și că ar putea dori să se facă și voia ei, tot așa după cum tu ai voi să se facă voia ta. Mai adu-ți aminte că tu ai avantajul unei experiențe mai bogate. Fii prudent și curtenitor. “Înțelepciunea care vine de sus, este, întâi curată, apoi pașnică, blândă, ușor de înduplecat, plină de îndurare și de roade bune, fără părtinire, nefățarnică”. (Iacov 3, 17.) 7M 48.3
Este esențial ca fiecare din voi să câștige o biruință — biruința asupra unei voințe încăpățânate. În lupta aceasta puteți birui numai cu ajutorul Domnului Hristos. Puteți să luptați mult și greu pentru a înfrânge eul, dar veți da greș dacă nu primiți putere de sus. Prin harul lui Hristos puteți obține biruință asupra eului și a egoismului. Trăind viața Lui, dovedind jertfire de sine la fiecare pas, dând pe față fără încetare o simpatie tot mai puternică pentru cei care au nevoie de ajutor, veți câștiga biruință după biruință. Zi după zi, veți învăța tot mai bine cum să înfrângeți eul și cum să consolidați părțile slabe ale caracterului vostru. Domnul Isus va fi lumina, puterea și coroana bucuriei voastre deoarece supuneți voința voastră voinței Lui. 7M 49.1
Bărbați și femei pot ajunge idealul lui Dumnezeu pentru ei dacă vor lua pe Domnul Hristos ca Ajutor al lor. Predați-vă fără rezervă lui Dumnezeu. Convingerea că luptați pentru a avea viața veșnică vă va întări și vă va mângâia. Domnul Hristos vă poate da puterea de a birui. Cu ajutorul Lui puteți distruge cu desăvârșire rădăcina egoismului. 7M 49.2
Domnul Hristos a murit pentru ca viața omului să poată fi unită cu viața Lui în unirea dumnezeiescului cu omenescul. El a venit în lumea noastră pentru a trăi o viață divino-umană, pentru ca viața bărbaților și a femeilor să poată fi atât de armonioasă pe cât o dorește Dumnezeu să fie. Mântuitorul vă invită să vă lepădați de voi înșivă și să luați crucea asupra voastră. Atunci nimic nu va putea împiedica dezvoltarea întregii ființe. Experiența zilnică va descoperi o acțiune sănătoasă și armonioasă. 7M 49.3
Aduceți-vă aminte, iubite frate și iubită soră, că Dumnezeu este iubire și că prin harul Lui voi puteți izbuti să vă faceți unul pe altul fericiți, așa cum v-ați făgăduit unul altuia cu prilejul încheierii legământului vostru conjugal. Iar prin puterea Mântuitorului, voi puteți lucra cu înțelepciune și putere pentru a face ca o viață sucită să ajungă dreaptă în Dumnezeu. Ce nu poate face Domnul Hristos? El e desăvârșit în înțelepciune, în neprihănire, în iubire. Nu vă închideți între voi doi, mulțumiți de a revărsa unul asupra altuia afecțiunea voastră. Prindeți orice ocazie de a contribui la fericirea celor din jurul vostru, împărtășind cu ei afecțiunea voastră. Cuvinte de bunătate, priviri de simpatie, expresii de apreciere vor fi pentru mulți dintre cei ce se luptă pentru ei singuri, ca un pahar de apă rece pentru sufletul însetat. Un cuvânt de îmbărbătare, un gest de bunăvoință vor ajuta foarte mult la ușurarea poverilor care apasă greu asupra umerilor obosiți. În slujirea neegoistă se află adevărata fericire. Și fiecare cuvânt și fiecare faptă a unei astfel de slujiri, sunt înscrise în cărțile cerului ca fiind pentru Hristos. “Ori de câte ori ați făcut aceste lucruri unuia din acești foarte neînsemnați frați ai Mei”, spune El, “Mie Mi le-ați făcut”. (Matei 25, 40.) 7M 49.4
Trăiți în lumina caldă a iubirii Mântuitorului. Atunci influența voastră va aduce fericire lumii. Îngăduiți să fiți stăpâniți de Duhul lui Hristos. Lăsați ca legea bunătății să fie pururea pe buzele voastre. Bunăvoința și lipsa de egoism să caracterizeze cuvintele și faptele celor născuți din nou, pentru a trăi o viață nouă în Hristos. 7M 50.1
“Nimeni nu trăiește numai pentru sine”. Caracterul se va da pe față. Privirile, tonul glasului, purtările, toate au partea lor de influență pentru a sprijini sau ruina fericirea cercului familiei. Ele modelează temperamentul și caracterul copiilor; ele inspiră sau tind să distrugă încrederea și iubirea. Toți sunt făcuți fie mai buni, fie mai răi, fie mai fericiți sau mai nenorociți, prin influențele acestea. Noi datorăm familiilor noastre știința cuvântului pusă în practica vieții de toate zilele. Trebuie să facem tot ce e cu putință pentru a curăți, a lumina, a mângâia și a încuraja pe cei din familia noastră. 7M 50.2