Sănătatea este o binecuvântare căreia puțini îi apreciază valoarea și totuși de ea depinde mult eficiența puterilor noastre mintale și fizice. Impulsurile și pasiunile noastre își au locul în corp și el trebuie păstrat în cea mai bună condiție fizică și sub cea mai spirituală influență, pentru ca talentele noastre să poată fi utilizate pentru cel mai înalt scop. Orice micșorează puterea spirituală slăbește mintea și o face mai puțin capabilă de a distinge între bine și rău. SCT 235.1
Folosirea greșită a puterilor noastre fizice scurtează timpul în care viețile noastre pot fi folosite pentru gloria lui Dumnezeu și ne face nepotriviți pentru a îndeplini lucrarea pe care Dumnezeu ne-a încredințat-o. Permițându-ne să ne formăm obiceiuri rele, stând treji până noaptea târziu, îngăduindu-ne apetitul în dauna sănătății, noi așezăm temelia pentru slăbiciune.... SCT 235.2
Cei care-și scurtează astfel viața și se descalifică pentru slujire, prin nerespectarea legilor naturii, sunt vinovați de jaf față de Dumnezeu. Și, de asemenea, își jefuiesc și semenii. Ocazia de a-i binecuvânta pe alții, lucrare pentru care Dumnezeu i-a trimis în lume, a fost scurtată, prin propriul lor curs al acțiunii. Și n-au făcut nici măcar ce ar fi putut să facă într-o perioadă mai scurtă de timp. Dumnezeu ne va considera vinovați când, prin obiceiurile noastre vătămătoare, privăm astfel lumea de bine. — The Review and Herald, 20 iunie, 1912. SCT 235.3