Mulți tineri spun: “N-am timp să-mi studiez lecțiunea”. Dar ce fac ei? Unii se grăbesc în fiecare moment să câștige câțiva bani în plus, pe când, dacă acest timp ar fi dedicat lucrării, dacă ar fi dăruit studiului Bibliei și dacă ei ar practica aceste lecții în viața lor, câștigul ar fi cu mult mai mare decât cel obținut prin munca suplimentară. Ar economisi și mai mult decât este cheltuit pe podoabe de prisos și și-ar păstra vigoarea minții pentru a înțelege taina evlaviei. “Frica Domnului este începutul înțelepciunii.” SCT 290.1
Dar tocmai acești tineri care pretind a fi creștini satisfac dorințele inimii lor firești, prin aceea că își urmează propriile înclinații; și timpul de încercare dat de Dumnezeu, îngăduit pentru a se familiariza cu adevărurile prețioase ale Bibliei, este dedicat citirii poveștilor imaginare. O dată format, acest obicei este greu de biruit; dar poate fi biruit și este necesar să fie biruit de cei ce sunt candidați pentru lumea cerească. SCT 290.2
Mintea căreia i se permite să fie captivată de lectura diverselor povești este ruinată. Imaginația devine bolnavă, sentimentalismul ia în stăpânire mintea, și apare o neliniște și un ciudat apetit pentru o hrană spirituală nefolositoare, care dezechilibrează mintea în mod constant. Mii sunt astăzi în azile de nebuni a căror minte a fost dezechilibrată de lectura romanelor, care conduce la clădirea castelelor de nisip și la sentimentalism, la o dragoste bolnavă. — The Review and Herald, 28 noiembrie, 1878. SCT 290.3