Ascultarea de bunăvoie și dragostea curată trebuie să însoțească fiecare dar, Testimonies for the Church 5:269, 270.
Darurile mici aduse cu bucurie sunt binecuvântate într-o mare măsură, Testimonies for the Church 7:295.
Nu e nicio virtute în a dărui cu părere de rău, Testimonies for the Church 5:285.
Nimeni nu este obligat să sacrifice, ci trebuie să dea de bunăvoie, Early Writings, 50, 51.
Cei care aduc daruri trebuie să se considere privilegiați, Testimonies for the Church 1:177.
Jertfele din vechime trebuiau să fie fără cusur, cele mai bune, și trebuiau aduse de bunăvoie, Testimonies for the Church 1:221.
Egoismul nu trebuie să fie motivația pentru darurile de bunăvoie, Testimonies for the Church 1:225.
Responsabilitate individuală pentru darurile mari sau mici, Testimonies for the Church 1:237, 238.
Darurile de bunăvoie și de mulțumire trebuie aduse cu ocazia întrunirilor, Testimonies for the Church 2:573, 576.
Darurile de bunăvoie nu îl îmbogățesc pe Dumnezeu, ci pe dătător, Testimonies for the Church 2:653.
Nu va fi nevoie de apeluri impresionante atunci când inima este plină de dragoste și de recunoștință, Testimonies for the Church 3:396, 413.