“Este bine să iubești și să dorești frumosul; dar Dumnezeu pretinde de la noi să iubim mai întâi frumusețea cea mai înaltă și să tindem după frumusețea care nu piere niciodată. Nici o podoabă exterioară nu se poate compara în valoare și frumusețe cu acel spirit blând și liniștit, ‘inul cel alb și curat’ (Apocalipsa 19, 14), pe care îl vor purta toți sfinții de pe pământ. Acest veșmânt îi va face frumoși și plăcuți aici, iar în lumea viitoare, el va fi pentru ei pașaportul de liberă trecere la palatul împăratului. Făgăduința Sa este: ‘Ei vor umbla cu Mine în veșminte albe, căci sunt vrednici’. Apocalipsa 3, 4.” — (The Acts of the Apostles, 523-524.) GA 277.2