“Apoi privirile îmi fură îndreptate asupra măririi cerurilor și asupra comorilor păstrate acolo pentru credincioși. Toate erau plăcute și strălucite. Îngerii intonau cântări plăcute, apoi încetau cântarea, își luau coroanele de pe cap și le depuneau strălucind la picioarele iubitului Domn Isus și cu voce melodioasă strigau: ‘Mărire, Aleluia!’ Mă unii cu ei în cântările lor de laudă și mărire aduse Mielului, și de fiecare dată când deschideam gura să laud pe Domnul, simțeam în nespus de mare măsură mărirea care mă înconjura. Era foarte multă, nespusă și veșnică mulțime de mărire. Îngerul zise: ‘Puținii rămași, care iubesc pe Dumnezeu și țin poruncile Sale și sunt credincioși până la urmă, se vor bucura în mărirea aceasta, și vor fi totdeauna înaintea Domnului Isus, cântând cu sfinții îngeri’.” — Experiențe și viziuni, 66. BR 80.4
Iubiți frați și surori, recitiți, cu rugăciune în inimile voastre, ultimul capitol din Marea Luptă: “Sfârșitul luptei”. Ascultați vocea Domnului. Puneți-vă în fața grozavei realități a judecații și a lacului de foc și, de altă parte, în fața asigurării glorioase a veșniciei pe noul pământ. BR 81.1
“Cercetează-mă, Doamne, încearcă-mă, trece-mi prin cuptorul de foc rărunchii și inima!” Psalmii 26, 2. Unde este viața mea spirituală? Sunt eu gata pentru ținta divină? Voi fi și eu printre aceste grăunțe păstrate cu grijă și din care niciunul nu se va pierde? Sau printre pleava care va fi arsă în foc veșnic? BR 81.2