Început din copilărie — Părinții să înceapă chiar din cămin cruciada împotriva necumpătării, prin principiile pe care își învață copiii să le urmeze încă din pruncie și atunci pot spera să aibă succes. — Testimonies for the Church 3:567. Te 175.3
Educare insistentă — Învățați-vă copiii încă din leagăn să practice renunțarea de sine și autocontrolul.... Imprimați în mintea lor fragedă adevărul că Dumnezeu n-a desemnat ca noi să trăim doar pentru satisfacerea prezentă de sine, ci pentru un scop anume, învățați-i că cedarea la ispită înseamnă slăbiciune și rău, și că a rezista ispitei este nobil și uman. Aceste lecții vor fi ca niște semințe semănate în pământ bun și vor aduce roadă care vă va bucura inima. — The Ministry of Healing, 386. Te 176.1
Importanța unui început timpuriu — Importanța acordată educării timpurii a copiilor nu poate fi niciodată prea multă. Lecțiile învățate și obiceiurile formate în anii prunciei și ai copilăriei au mai multă importanță în formarea caracterului și direcționarea vieții decât o are toată învățătura și pregătirea din anii ce urmează. — The Ministry of Healing, 380. Te 176.2
Influența extinsă a obiceiurilor timpurii — În mare măsură, caracterul este format în anii timpurii ai vieții. Obiceiurile fixate atunci au mai multă influență decât orice înzestrare naturală în formarea oamenilor, fie ca uriași ai inteligenței, fie ca pitici; pentru că și cele mai mari talente pot, prin obiceiuri rele, degenera. Cu cât mai de timpuriu își formează cineva obiceiuri dăunătoare, cu atât mai strâns își vor ține acestea victima în robie și cu atât mai sigur îi vor coborî standardul de spiritualitate. — Counsels on Health, 112, 113. Te 176.3
Dificultatea dezvățului obiceiurilor formate — Cel mai greu lucru este să dezrădăcinezi obiceiurile îngăduite de-a lungul vieții. Demonul necumpătării are o putere uriașă și nu se învinge ușor.... Se merită, mame, să dedicați prețioasele ore care vă sunt date de Dumnezeu formării caracterului copiilor voștri și învățării lor să adere cu strictețe la principiile cumpătării în mâncare și băutură. — Christian Temperance and Bible Hygiene, 79. Te 176.4
Cultivarea de timpuriu a poftei pentru alcool — Învățați-vă copiii să deteste stimulentele. Cât de mulți oameni sunt ignoranți și cultivă la copiii lor un apetit pentru aceste lucruri! Am văzut în Europa surori medicale ducând paharul cu vin sau bere la buzele micuților nevinovați, cultivând astfel în ei gustul pentru stimulente. Crescând mai mari, ei se învață să depindă din ce în ce mai mult de aceste lucruri până ce, puțin câte puțin, sunt copleșiți și imposibil de ajutat, ajungând, în final, în mormântul bețivului. — Counsels on Diet and Foods, 235. Te 177.1
Primii trei ani — Lăsați ca egoismul, mânia și dorința satisfacerii de sine să-și urmeze cursul în primii trei ani din viața copilului și va fi greu apoi să-l aduceți sub o totală disciplină. Înclinația vieții lui a devenit coruptă, găsindu-și plăcerile în căile proprii și dezgustul față de controlul părintesc. Aceste tendințe rele cresc o dată cu dezvoltarea copilului până când, la maturitate, egoismul extrem și lipsa autocontrolului îl vor lăsa în voia relelor care abundă în țara noastră. — The Health Reformer, 1 aprilie, 1877. Te 177.2
Apăsătoarea responsabilitate a părinților — Cât de greu este să obții biruință asupra apetitului odată format! Cât de important este ca părinții să-și crească copiii cu gusturi curate și un apetit nepervertit! Ei trebuie să nu uite niciodată că peste ei apasă răspunderea formării copiilor lor, astfel încât să aibă tăria morală de a rezista răului care-i înconjoară, atunci când vor ieși în lume. Te 177.3
Hristos nu I-a cerut Tatălui Său să-i scoată pe ucenici din mijlocul lumii, ci să-i ferească de răul din lume, să-i ferească de cedarea la ispitele pe care aveau să le întâlnească la orice pas. Această rugăciune trebuie să o înalțe tații și mamele pentru copiii lor. Dar se vor ruga ei lui Dumnezeu, pentru ca apoi să-și lase copiii să facă ceea ce vor? Dumnezeu nu-i poate feri pe copii de rău, dacă părinții nu cooperează cu El. Aceștia trebuie să-și facă lucrarea curajos și cu bucurie, ducând-o înainte fără ezitare. — The Review and Herald, 9 iulie, 1901. Te 177.4
Cei care îngăduie apetitul copilului și nu-l învață să-și stăpânească pasiunile pot, mai târziu, să vadă, în sclavul iubirii pentru tutun și alcool, ale cărui simțuri sunt paralizate și ale cărui buze rostesc minciună și blasfemie, groaznica greșeală pe care au făcut-o. — Counsels on Health, 114. Te 178.1
Formarea caracterului pentru a se opune ispitei — Primii pași spre necumpătare sunt, de obicei, făcuți în copilărie sau la începutul adolescenței. Copilului i se dau alimente excitante, deșteptându-i-se dorințe nenaturale. Acest apetit stricat este satisfăcut pe măsură ce se dezvoltă. Gusturile devin încontinuu mai pervertite și sunt dorite și oferite stimulente mai puternice până ce, în scurtă vreme, sclavul poftelor dă la o parte orice restricție. Răul a început timpuriu în viață și ar fi putut fi prevenit de către părinți. Observăm eforturi mari făcute în țara noastră pentru a se combate necumpătarea, dar dominarea și punerea în lanț a leului puternic și bine crescut se dovedește a fi o treabă grea. Te 178.2
Dacă jumătate din eforturile depuse pentru a se opri acest uriaș rău ar fi direcționate spre luminarea părinților în ceea ce privește responsabilitatea lor în formarea obiceiurilor și a caracterelor copiilor lor, ar putea rezulta un bine înmiit față de cursul prezent, de simplă combatere a răului ajuns la apogeu. Apetitul nenatural pentru băuturi alcoolice este creat în cămin, de multe ori chiar la masa celor mai zeloși conducători de campanii pentru temperanța.... Te 178.3
Părinții n-ar trebui să privească ușor lucrarea de formare a copiilor lor. Ei trebuie să petreacă mult timp în studiu atent al legilor care ne orânduiesc viața. Ei trebuie să facă obiectul primordial de studiu din felul în care se ocupă de copiii lor pentru a putea să le asigure minți sănătoase în corpuri sănătoase. Prea mulți părinți sunt ghidați de obiceiuri în locul rațiunii sănătoase și al cerințelor lui Dumnezeu. Mulți care se declară a fi urmași ai lui Hristos sunt întristător de neglijenți față de datoriile în cămin. Ei nu percep sacra importanță a ceea ce Dumnezeu a încredințat mâinilor lor — modelarea, de exemplu, a caracterelor copiilor lor, pentru ca aceștia să aibă tăria morală, necesară pentru a rezista multelor ispite care prind în capcană piciorul tânărului. — The Signs of the Times, 17 noiembrie, 1890. Te 178.4
Începeți din leagăn — Dacă părinții și-ar fi făcut datoria, punând pe masă alimente integrale, eliminând substanțele iritante și stimulente și, în același timp, învățându-i pe copiii lor autocontrolul și educându-le caracterele pentru fortificarea capacității morale, acum n-am mai fi avut de-a face cu leul necumpătării. După ce au fost formate obiceiuri ale necumpătării, dezvoltate o dată cu dezvoltarea copilului și consolidate o dată cu maturizarea lui, cât de greu le este celor care n-au fost corect educați în tinerețe să scape de obiceiurile lor greșite și să se învețe să-și pună frâu, lor și apetitului lor nenatural. Cât de greu este să-i înveți pe astfel de tineri și să-i faci să simtă nevoia unei temperanțe creștine, când ajung maturi! Lecțiile de temperanță trebuie să înceapă din vremea când copilul se află în leagăn. — The Review and Herald, 11 mai, 1876. Te 179.1
Ultima confruntare — Când copii și părinți se vor întâlni la darea de seamă finală, ce scenă va avea loc! Mii de copii care au fost robi ai apetitului și viciului, ale căror vieți sunt niște ruine morale, vor sta față în față cu părinții, care i-au făcut ceea ce sunt. Cine alții decât părinții trebuie să poarte această înfricoșătoare răspundere? I-a stricat Domnul pe acești tineri? O, nu! El i-a făcut după chipul Lui, puțin mai prejos decât îngerii. — Testimonies for the Church 3:568. Te 179.2