Adventiștii de ziua a șaptea au fost aleși de Dumnezeu ca un popor aparte, despărțit de lume. Prin marea pană ce despică adevărul, El i-a scos din cariera lumii, tăindu-i de acolo, și i-a adus în legătură cu Sine. A făcut din ei reprezentanții Săi și i-a chemat să fie ambasadorii Săi în ultima etapă a lucrării de mântuire. Cel mai mare belșug de adevăr care a fost vreodată încredințat celor muritori, avertismentele cele mai solemne și cele mai înspăimântătoare ce au fost vreodată trimise omului de către Dumnezeu le-au fost încredințate lor pentru a fi date lumii; iar, la realizarea acestei lucrări, casele noastre de editură sunt printre cele mai eficiente mijloace. — Testimonies for the Church 7:138. SCE 147.5
Lucrarea noastră de publicații a fost înființată prin îndrumarea lui Dumnezeu și sub speciala Lui supraveghere. — Testimonies for the Church 7:138. SCE 148.1
Într-o mare măsură, prin casele noastre de editură, urmează să se realizeze lucrarea celuilalt înger care se coboară din cer cu o putere mare și care luminează pământul cu slava lui. — Idem, 7:140. SCE 148.2
Sunt îndemnată să le spun caselor noastre de editură: “Înălțați stindardul, înălțați-l mai sus! Proclamați solia îngerului al treilea, ca să poată fi auzită de lumea întreagă. Faceți să se vadă că: ‘aici este răbdarea sfinților, care păzesc poruncile lui Dumnezeu și credința lui Isus’.” (Apocalipsa 14, 12.) Faceți ca literatura să vestească solia ca o mărturie pentru toată lumea. — Testimonies for the Church 9:61. SCE 148.3