Go to full page →

O nouă perspectivă SEv 36

Ne apropiem de încheierea istoriei acestui pământ. În fața noastră se află o mare misiune — încheierea lucrării de vestire a ultimei solii de avertizare adresate lumii păcătoase. Domnul va lua oameni de la plug, de la munca viei și din alte domenii de activitate și îi va trimite să vestească lumii această solie. SEv 36.1

Lumea este într-o stare de dezordine totală. Când privim la această imagine, perspectiva ni se pare descurajatoare. Dar tocmai pe oamenii care ne fac să fim descurajați Domnul Hristos îi întâmpină cu o asigurare plină de speranță. El vede în ei calități care îi vor face capabili să ocupe un loc în via Sa. Dacă vor învăța continuu, prin providența Sa, Domnul îi va face să fie niște oameni pregătiți pentru o lucrare pe măsura abilităților lor. Prin împărtășirea Duhului Sfânt, El le va da capacitatea de a se exprima cu putere. SEv 36.2

Pionierii trebuie să intre în multe zone în care nu s-a lucrat deloc. Strălucirea viziunii Mântuitorului cu privire la această lume va inspira încredere în sufletul multor lucrători care, dacă vor începe să lucreze cu umilință și cu toată inima, se vor dovedi a fi niște oameni potriviți la timpul potrivit și în locul potrivit. Domnul Hristos cunoaște toată nenorocirea și disperarea lumii, la vederea cărora unii dintre lucrătorii noștri cu mari capacități s-ar pleca împovărați de o descurajare atât de mare, încât nici măcar nu ar ști cum să înceapă lucrarea care le revine în calitate de conducători de seamă, aflați pe treapta de sus a scării. Metodele lor precise sunt lipsite de valoare. Ei pot sta deasupra scării, spunând: “Urcați aici în locul în care ne aflăm noi”. Dar sărmanele suflete nu știu nici măcar unde să pună piciorul. SEv 36.3

Inima Domnului Hristos este înviorată când îi vede pe cei care sunt săraci din toate punctele de vedere. Inima Sa este înviorată deoarece El îi privește altfel pe cei blânzi și împovărați, ea este înviorată deoarece El vede foamea aparent neastâmpărată după neprihănire și incapacitatea multora de a începe să lucreze pentru El. El spune bun venit tocmai acestei stări de lucruri, care i-ar descuraja pe mulți pastori. Domnul corectează evlavia noastră plină de greșeli, încredințând responsabilitatea lucrării pentru săracii și nevoiașii din locurile aspre ale pământului unor oameni care au o inimă capabilă să-i iubească pe cei neștiutori și rătăciți. SEv 37.1

Domnul îi învață pe acești lucrători cum să-i abordeze pe aceia pe care El dorește să-i ajute. Ei vor fi încurajați când vor vedea porțile care se deschid în fața lor, îngăduindu-le să pătrundă în zone în care pot face o lucrare misionară medicală. Pentru că nu se încred în ei înșii, acești lucrători Îi atribuie lui Dumnezeu toată slava. Mâinile lor pot fi aspre și neîndemânatice, dar inima lor este înclinată spre milă. Ei sunt plini de dorința fierbinte de a face ceva pentru a ușura suferința atât de răspândită, iar Domnul Hristos este prezent ca să-i ajute. El lucrează prin aceia care discern îndurarea în mijlocul nenorocirii și câștigul dincolo de pierderea tuturor lucrurilor. În prezența Aceluia care este Lumina lumii, în mijlocul tuturor greutăților, se zăresc privilegii, în confuzie, apare ordinea, iar dincolo de situația care pare a fi un eșec, se văd succesul și înțelepciunea lui Dumnezeu. SEv 37.2

Frații mei și surorile mele, apropiați-vă de oameni în lucrarea voastră de slujire. Încurajați-i pe cei descurajați. Tratați nenorocirile ca pe niște binecuvântări deosebite și necazurile ca pe niște dovezi ale îndurării. Lucrați într-o manieră care să facă să răsară speranța în locul disperării. SEv 37.3

Oamenii simpli trebuie să-și ocupe locul ca slujitori ai lui Dumnezeu. Împărtășind necazurile semenilor lor, așa cum a împărtășit Mântuitorul necazurile omenirii, prin credință, ei Îl vor vedea pe Domnul lucrând alături de ei. SEv 38.1

“Ziua cea mare a Domnului este aproape, este aproape și vine în graba mare!”. (Țefania 1, 14.) Aș dori să-i spun fiecărui lucrător: “Mergeți înainte cu o credință umilă și Domnul va fi cu voi. Dar vegheați și rugați-vă. Aceasta este știința lucrării voastre. Puterea Îi aparține lui Dumnezeu. Lucrați depinzând de El și aduceți-vă aminte că sunteți împreună lucrători cu El. Domnul este Ajutorul vostru. Puterea voastră vine de la El. El va fi înțelepciunea voastră, neprihănirea voastră, sfințirea și răscumpărarea voastră. Purtați jugul lui Hristos, învățând de la El, zi de zi, umilința și blândețea Sa. El va fi mângâierea și odihna voastră”. — Testimonies for the Church 7:270-272. SEv 38.2

SEv 38.3

*****

Mântuitorul cunoaște adâncimea nenorocirii și a disperării lumii și știe cum să aducă alinare. El vede la fiecare pas sufletele aflate în întuneric, împovărate de păcat, de necaz și durere. Dar El vede și posibilitățile lor. El vede înălțimea la care pot ajunge. Deși ființele omenești au abuzat de binecuvântările primite, și-au risipit talentele și au pierdut demnitatea divină primită de la Dumnezeu, Creatorul trebuie glorificat prin răscumpărarea lor. SEv 38.4

*****

Domnul Hristos S-a bucurat de faptul că a putut să facă pentru urmașii Săi mai mult decât puteau ei să ceară sau să gândească. El a știut că adevărul însoțit de atotputernicia Duhului Sfânt va birui în lupta cu răul și că steagul însângerat va flutura triumfător deasupra urmașilor Săi. El a știu că viața ucenicilor Săi credincioși va fi asemenea vieții Sale — un șir neîntrerupt de biruințe care nu sunt înțelese astfel pe acest pământ, dar vor fi recunoscute în veșnicie. SEv 38.5

“V-am spus aceste lucruri”, a spus El, “ca să aveți pace în Mine. În lume veți avea necazuri, dar îndrăzniți, Eu am biruit lumea”. (Ioan 16, 33.) Domnul Hristos nu a dat greș, nici nu S-a descurajat, iar urmașii Săi trebuie să manifeste o credință la fel de temeinică și neschimbătoare. Ei trebuie să trăiască așa cum a trăit El și să lucreze asemenea Lui, pentru că ei depind de El ca Învățător și Conducător al lor. SEv 39.1

Ei trebuie să aibă curaj, energie și perseverență. Deși în calea lor pot apărea obstacole aparent imposibil de trecut, ei trebuie să meargă înainte prin harul Său. În loc de a deplânge dificultățile, ei sunt chemați să le depășească. Ei nu trebuie să dispere pentru nimic, ci să spere totul în toate. Domnul i-a legat de tronul lui Dumnezeu cu lanțul de aur al iubirii Sale fără egal. Scopul Său este ca influența cea mai înaltă din univers, care se revarsă din Izvorul puterii, să fie a lor. Ei trebuie să aibă puterea de a se împotrivi răului, o putere pe care nici pământul, nici moartea, nici iadul nu o pot învinge, o putere care îi va face în stare să biruie așa cum a biruit Hristos. SEv 39.2