Membrii bisericii trebuie să contribuie cu voioșie la susținerea lucrării pastorale. Să practice renunțarea la sine și economia, ca să nu rămână lipsiți de nici un dar bun. Noi suntem niște peregrini și călători în căutarea unei patrii mai bune și fiecare suflet trebuie să facă un legământ cu Dumnezeu prin jertfă. Timpul disponibil pentru salvarea sufletelor este scurt și tot ce nu este necesar pentru împlinirea nevoilor reale ar trebui să-I fie adus lui Dumnezeu ca o jertfă de mulțumire. SEv 454.1
Iar cei care lucrează în domeniul cuvântului și al învățăturii au datoria de a dovedi același sacrificiu de sine. Cei care primesc donațiile generoase ale bisericii și administrează banii din vistieria lui Dumnezeu poartă o responsabilitate solemnă. Ei trebuie să cerceteze cu atenție mărturiile providenței lui Dumnezeu, ca să poată discerne locurile în care există cele mai mari nevoi. Ei trebuie să fie niște conlucrători cu Hristos pentru întemeierea Împărăției Sale pe pământ, în armonie cu rugăciunea Mântuitorului: “Vie împărăția Ta, facă-se voia Ta, precum în cer și pe pământ”. (Matei 6, 10.) SEv 454.2
Lucrarea care se desfășoară pretutindeni în lume trebuie să beneficieze de considerația cuvenită. Sunt teritorii noi în care trebuie să se lucreze. Frații noștri să-și aducă aminte că înaintarea lucrării în teritoriile noi necesită multe mijloace financiare și multă muncă. Cei care se află în conducerea lucrării să examineze îndeaproape nevoile diferitelor zone în care se lucrează, deoarece ei sunt ispravnicii lui Dumnezeu, aleși pentru vestirea adevărului în toate părțile lumii. Dacă rămân în necunoștință cu privire la nevoile lucrării nu vor avea nici o scuză. Ei trebuie să cunoască avantajele și dificultățile din fiecare teritoriu, apoi să lucreze pentru progresul lucrării în ansamblul ei, cu un spirit lipsit de egoism. SEv 454.3
După ce s-au străduit să înțeleagă situația cu claritate și fără un spirit egoist, cei care urmează să folosească banii din vistieria Domnului pentru a împlini nevoile lucrării Sale trebuie să se înfățișeze înaintea tronului harului și să ceară o intuiție limpede și o înțelepciune cerească, pentru a înțelege necesitățile din țările îndepărtate, precum și pe acelea din apropiere. Ei nu-L vor căuta niciodată pe Domnul în zadar. Dacă Îi vor cere să-i ajute în vederea înaintării lucrării în regiunile îndepărtate, ei vor primi harul ceresc. SEv 455.1
Lucrătorii locali și cei din țările străine să fie tratați cu o echitate neegoistă. Este necesar să înțelegem din ce în ce mai bine că mijloacele financiare aduse în vistieria Domnului, prin zecimile și darurile poporului nostru, trebuie să fie folosite nu numai pentru susținerea lucrării de acasă, ci și a lucrării din țările străine. Cei care locuiesc în zone unde biserica a fost întemeiată de multă vreme ar trebui să-și limiteze presupusele lor nevoi, așa încât lucrarea în teritoriile noi să poată merge înainte. În instituțiile care au fost înființate cu mult timp în urmă, există uneori dorința de a beneficia de tot mai multe avantaje. Dar Domnul declară că nu trebuie să fie așa. Banii din vistieria Lui să fie folosiți pentru consolidarea lucrării pretutindeni în lume. SEv 455.2
Cei aflați în acele locuri ale viei Domnului unde nu s-a făcut decât foarte puțin sau nimic le cer acelora care se află în locurile în care instituțiile noastre sunt deja înființate să înțeleagă situația. Oamenii care se află în teritoriile unde, prin voia Domnului, s-a lucrat deja într-o mare măsură și unde biserica este bine întemeiată să-și restrângă ambiția de a se extinde. Să nu se gândească la lucrurile mari pe care ar dori să le facă, adăugând în continuare facilități, în timp ce alte zone ale viei sunt lipsite de resurse. Numai ambiția egoistă îi face pe unii să ceară tot mai multe mijloace financiare pentru un teritoriu care deține deja facilități ample, în timp ce alte zone misionare sunt în nevoie. SEv 455.3
Domnul favorizează lucrarea din unele țări mai mult decât în altele, pentru ca în acele țări să se poată manifesta un spirit de adevărată generozitate, o dorință de a-i sprijini pe cei care au o mare nevoie de ajutor în vederea întemeierii de centre permanente și pentru a consolida lucrarea. Domnul nu are preferințe pentru anumite persoane sau pentru anumite locuri. Lucrarea Sa constituie un mare întreg. Adevărul Său trebuie să-i fie vestit oricărui neam, oricărei seminții, oricărei limbi și oricărui popor, iar pe măsură ce înaintează în teritorii noi și oamenii acceptă adevărul, trebuie să fie construite case de închinare, școli și alte instituții. În multe părți ale lumii este necesar să fie înființate tipografii. SEv 456.1
Lucrarea Domnului în teritoriile noi trebuie să fie dusă mai departe spre realizări pline de succes. Să fie urmate planurile lui Dumnezeu, nu înclinațiile acelora care ar dori să atragă într-un anumit sector de care răspund ei toate avantajele posibile, în timp ce lipsurile evidente ale altor părți ale viei Domnului sunt uitate. SEv 456.2
Unele conferințe au considerat că este recomandabil să economisească mijloacele financiare și să arate că în trezoreria lor se află un surplus substanțial. Dar Dumnezeu nu a fost onorat prin acest fapt. Ar fi fost mai bine ca banii puși deoparte să fie investiți cu înțelepciune pentru susținerea lucrătorilor sârguincioși și eficienți din teritoriile aflate în nevoie. SEv 456.3
În eforturile lor de a economisi, frații noștri trebuie să fie precauți, ca nu cumva să interzică folosirea banilor acolo unde este necesară o investiție înțeleaptă. Când se înființează școli și sanatorii, să se cumpere suficient teren pentru a asigura aducerea la îndeplinire a planurilor pe care Domnul le-a prevăzut cu privire la aceste instituții. De asemenea, să se asigure mijloacele necesare pentru cultivarea pomilor fructiferi și a zarzavaturilor și, ori de câte ori este posibil, să se achiziționeze o suprafață de pământ suficientă pentru ca alții să nu poată ridica în apropiere construcții cu un caracter discutabil. SEv 457.1
Uneori, o lucrare a fost dusă până la un anumit stadiu, iar când cei care au lucrat stăruitor pentru aceasta au cerut mai mult ajutor, au fost refuzați și nu li s-au acordat avantajele care ar fi putut face eficientă lucrarea lor. Acest fapt a adus descurajarea în inima lor și a împiedicat înaintarea lucrării lui Dumnezeu. Cei cărora le-a fost teamă să înceapă o lucrare în marile orașe, din cauza faptului că însemna o muncă stăruitoare și investiții financiare, trebuie să înțeleagă cât de mare este darul pe care L-a făcut Domnul, dându-L pe Fiul Său pentru salvarea lumii. Dacă oamenii se vor încrede în Dumnezeu și vor lucra cu seriozitate și altruism, în orașele noastre se va putea face o lucrare importantă. SEv 457.2