Nu puteți neglija educarea corespunzătoare a copiilor voștri fără să suferiți pedeapsa. Caracterele lor deficitare vor da la iveală necredincioșia voastră. Relele pe care le îngăduiți să treacă neîndreptate, manierele aspre, necizelate, lipsa de respect și ascultare, obiceiurile de indolență și neatenție vor aduce dezonoare numelui vostru și amărăciune vieții voastre. Soarta copiilor voștri stă într-o mare măsură în mâinile voastre. Dacă nu vă faceți datoria, îi așezați în rândurile vrăjmașului și vor ajunge să ruineze și pe alții; pe de altă parte, dacă îi învățați cu credincioșie, dacă le puneți în față un exemplu bun, îi puteți conduce la Hristos, și ei, la rândul lor, îi vor influența și pe alții, și astfel multe suflete vor fi salvate.310Testimonies for the Church 7:66. SB 200.3
Dumnezeu dorește ca să ne purtăm cu simplitate cu copiii noștri. Noi uităm, de regulă, că ei nu au avantajul mulților ani de experiență ai persoanelor mai în vârstă. Dacă cei mici nu acționează în conformitate nu ideile noastre în toate privințele, noi gândim uneori că ei merită să fie dojeniți. Însă lucrurile nu se îndreaptă astfel. Prezentați-i Mântuitorului și spuneți-i Lui totul; apoi, să credeți că binecuvântarea Lui va veni asupra lor.311Child Guidance, 287. SB 200.4
Copiii trebuie învățați să respecte și să trateze cu reverență ceasul rugăciunii. Înainte de a pleca de acasă la lucru, întreaga familie trebuie adunată împreună, iar tatăl sau mama, în absența tatălui, trebuie să se roage cu stăruință ca Dumnezeu să fie cu ei pe parcursul zilei. Veniți în umilință, cu o inimă plină de duioșie și cu acea conștientă a pericolelor și ispitelor care sunt în fața voastră și a copiilor voștri; prin credință, legați-i de altar, implorând grija Domnului pentru ei. Îngerii păzitori îi vor ocroti pe copiii care sunt astfel consacrați lui Dumnezeu. Este datoria părinților creștini ca dimineața și seara, prin rugăciune arzătoare și credință neclintită, să ridice un gard în jurul copiilor lor. Ei trebuie să-i educe cu răbdare, să-i învețe cu bunătate și în mod neobosit cum să trăiască pentru a fi pe plac lui Dumnezeu.312Testimonies for the Church 1:397, 398. SB 200.5
Învățați-i pe copiii voștri că este privilegiul lor să primească zilnic botezul Duhului Sfânt. Oferiți-vă lui Hristos ca ajutoare în vederea atingerii planurilor Sale. Prin rugăciune, veți câștiga acea experiență care va face ca lucrarea voastră pentru copii să fie un succes.313Counsels to Parents, Teachers, and Students, 131. SB 200.6
Puterea rugăciunilor mamei nu poate fi estimată. Ea, care îngenunchează lângă fiul și fiica ei în perioada plină de greutăți a copilăriei, în tinerețe, când sunt atâtea primejdii, nu va cunoaște niciodată, până în ziua judecății, influența pe care au avut-o rugăciunile sale în viața copiilor ei. Dacă este legată prin credință de Fiul lui Dumnezeu, mâna duioasă a mamei îl poate trage înapoi pe fiu din calea ispitei, iar pe fiică de a nu îngădui păcatul. Când pasiunea și pofta se războiesc, cerând supremație, puterea iubirii, a influenței restrângătoare, serioase și hotărâte a mamei poate echilibra sufletul șovăielnic, punându-l de partea cea dreaptă.314The Adventist Home, 266. SB 201.1
După ce v-ați făcut datoria cu credincioșie față de copiii voștri, prezentați-i lui Dumnezeu și cereți-I lui să vă ajute. Spuneți-I că voi v-ați făcut partea și apoi cereți-I, prin credință, ca El să-Și facă partea, parte pe care voi n-o puteți face. Cereți-I să le tempereze pornirile, să-i înmoaie și să-i îmblânzească prin Duhul Său Cel Sfânt. El vă va asculta rugăciunea, îi va face plăcere să vă răspundă la rugăciuni. Prin Cuvântul Său El ne-a poruncit să ne disciplinăm copiii, “să-i pedepsim, căci tot mai este nădejde”, iar Cuvântului Său trebuie să-i dăm atenție în toate lucrurile.315Child Guidance, 256, 257. SB 201.2