Sufletu-mi este mâhnit când aud strigătele macedonienilor venind din toate direcțiile; din orașele și statele țării, de dincolo de Atlantic, de peste Oceanul Pacific, din insulele mării. “Veniți și ajutați-ne.” Frații mei vreți să răspundeți spunând: “Vom face tot ce putem, vom trimite bani și misionari. Vom renunța la împodobirea caselor, a persoanelor noastre și la mulțumirea apetitului. Vom dărui mijloacele, date nouă de Dumnezeu, pentru cauza Lui și ne vom preda pe noi înșine, fără rezervă, lucrării Sale”. Ne sunt puse în față nevoile lucrării. Visteria goală apelează la noi. Un bănuț dăruit acum este mai valoros decât 10 dăruiți mai târziu. SSS 134.1
Fraților, lucrați câtă vreme mai este zi. Lucrați căci “vine noaptea și nimeni nu mai poate lucra”. Este imposibil să știți când va veni acea zi. Dacă unii nu pot da pentru efortul misionar, să fie economi, ca să poată și ei dărui. — (Testimonies for the Church 5:732, 733.) SSS 134.2