Fiecare slujitor al Evangheliei trebuie să aibă convingerea că a învăța pe oameni principiile viețuirii sănătoase constituie o parte a lucrării desemnate pentru el. Este mare nevoie de această lucrare și lumea este deschisă pentru ea. SS 390.3
Domnul Hristos încredințează urmașilor Săi o lucrare individuală — o lucrare care nu se poate face împuternicind pe alții. Slujirea celor bolnavi și săraci și prezentarea Evangheliei celor pierduți nu pot fi lăsate pe seama comitetelor sau a asociațiilor organizate. Responsabilitatea individuală, efortul individual, sacrificiul personal, toate acestea sunt cerințe ale Evangheliei. SS 390.4
“Ieși la drumuri și la garduri și pe cei ce-i vei găsi, silește-i să intre, ca să mi se umple casa”. (Luca 14, 2.) Ei îi aduc pe oameni în contact cu cei cărora le pot fi de folos. “Adu în casa ta pe nenorociții fără adăpost”, spune El. “Dacă vezi pe un om gol, acoperă-l”. (Isaia 58, 7.) “Își vor pune mâinile peste cei bolnavi și se vor însănătoși.” Binecuvântările Evangheliei trebuie transmise prin contact direct, prin lucrare personală. SS 390.5
Cei care preiau lucrarea nu doar că vor binecuvânta pe alții, dar vor fi ei înșiși binecuvântați. Conștiența datoriei bine făcute va avea o influență care se va răsfrânge asupra propriilor lor suflete. Cei deznădăjduiți vor uita de deznădejdea lor, cei slabi vor deveni puternici, cei ignoranți vor deveni inteligenți și toți vor descoperi un ajutor sigur în Acela care i-a chemat. — (The Review and Herald, 24 decembrie, 1914.) SS 391.1