Domnul a făcut un legământ special cu vechiul Israel: “Acum, dacă veți asculta glasul Meu și dacă veți păzi legământul Meu, veți fi ai Mei, dintre toate popoarele, căci tot pământul este al Meu. Îmi veți fi o împărăție de preoți și un neam sfânt”. (Exod 19, 5.6.) El Se adresează poporului Său păzitor al poruncilor din aceste timpuri din urmă: “Voi sunteți o seminție aleasă, o preoție împărătească, un neam sfânt, un popor pe care Dumnezeu Și l-a câștigat ca să fie al Lui, ca să vestiți puterile minunate ale Celui ce ne-a chemat din întuneric la lumina Sa minunată. Prea iubiților, vă sfătuiesc ca pe niște străini și călători să vă feriți de poftele firii pământești care se războiesc cu sufletul”. (1 Petru 2, 9.11.) SS 567.1
Nu toți cei care susțin că păzesc poruncile lui Dumnezeu își țin corpul în sfințenie și cu cinste. Cea mai solemnă solie încredințată vreodată muritorilor a fost dată celor din poporul Său și ei pot avea o influență puternică dacă se vor lăsa sfințiți prin aceasta. Ei susțin că stau pe platforma cea înaltă a adevărului veșnic, că țin toate poruncile lui Dumnezeu; de aceea, dacă își îngăduie păcatul, dacă ei comit preacurvie și adulter, nelegiuirea lor este de zece ori mai mare decât cea a oamenilor din categoria pe care am menționat-o, care nu recunosc Legea lui Dumnezeu ca fiind obligatorie pentru ei. Cei care susțin că păzesc Legea lui Dumnezeu Îl dezonorează prin călcarea preceptelor ei, într-un sens cu totul particular. SS 567.2