Iubirea pentru îmbrăcăminte pune în pericol principiile morale și face din femeie opusul femeii creștine, caracterizate prin modestie și sfială. Îmbrăcămintea extravagantă, bătătoare la ochi, încurajează prea adesea patima în inima celui care o poartă și trezește patimi josnice în inima celui care o privește. Dumnezeu știe că ruinarea caracterului este frecvent precedată de îngăduirea mândriei și vanității în îmbrăcăminte. El vede că vestimentația costisitoare înăbușă dorința de a face bine. SS 602.1
Cu cât oamenii cheltuiesc mai mult pentru îmbrăcăminte, cu atât au mai puțin pentru a hrăni pe cei flămânzi și a îmbrăca pe cei goi; iar izvoarele binefacerii, care ar trebui să curgă continuu, sunt secate. Fiecare dolar economisit prin lepădare de sine, prin renunțarea la podoabe inutile poate fi dat celor săraci sau poate fi așezat în vistieria Domnului, pentru susținerea Evangheliei, pentru trimiterea de misionari în țări străine, pentru a înmulți publicațiile spre a duce raze de lumină sufletelor aflate în întuneric și rătăcire. Fiecare dolar folosit în mod nenecesar îl lipsește pe cel ce l-a cheltuit de ocazia neprețuită de a face bine.... SS 602.2
Când îți îmbraci propria persoană cu un articol de îmbrăcăminte inutil sau extravagant, îl reții de la cel gol. Când îți umpli masa cu o varietate inutilă și costisitoare de mâncăruri, neglijezi să hrănești pe cei flămânzi. Ce scrie în raportul vostru, al celor ce vă pretindeți creștini? Vă rog fierbinte, nu irosiți pe îngăduințe nesăbuite și dăunătoare ceea ce Dumnezeu cere în vistieria Sa și acea parte care trebuie dată celor săraci. Să nu ne îmbrăcăm cu îmbrăcăminte costisitoare, ci, precum femeile evlavioase, să ne îmbrăcăm cu fapte bune. Să nu ajungă la cer împotriva voastră strigătul văduvei și al orfanului. Să nu se găsească pe veșmintele voastre sângele sufletelor. Să nu irosim timpul cel prețios al harului pentru a ne alimenta mândria inimii. Nu sunt săraci care trebuie vizitați? Nu există oameni deznădăjduiți și descurajați care să aibă nevoie de cuvintele voastre de mângâiere și de rugăciunile voastre?... SS 602.3
Surorile mele, nu vă mai jucați cu propriile voastre suflete și cu Dumnezeu. Mi-a fost arătat că principala cauză a decăderii voastre spirituale este dragostea pentru îmbrăcăminte. Aceasta vă duce la neglijarea unor responsabilități serioase, iar dacă în inima voastră se găsește vreo licărire a dragostei lui Dumnezeu, îndepărtați fără zăbavă această cauză a decăderii voastre, deoarece reprezintă un păcat asupra propriilor voastre suflete și împotriva lui Dumnezeu. Nu vă împietriți prin înșelăciunea păcatului. SS 603.1
*****
Ca popor, noi suntem socotiți deosebiți. Poziția și credința noastră ne disting de orice altă denominațiune. Dacă în viață și în caracter noi nu suntem mai buni decât cei din lume, ei vor ridica degetul batjocurii către noi, spunând: “Aceștia sunt adventiștii de ziua a șaptea”. “Avem aici o mostră din poporul care ține ziua a șaptea în locul duminicii.” Pata rușinoasă care ar trebui să fie doar asupra acestei clase de oameni va fi așezată astfel asupra tuturor acelora care țin cu conștiinciozitate ziua a șaptea. O, ar fi cu mult mai bine dacă această clasă n-ar avea pretenția că este de partea adevărului! — (Testimonies for the Church 4:628-647 (1875). Pentru studiu suplimentar: The Ministry of Healing, 287-294, Îmbrăcămintea.) SS 603.2