Susținerea financiară a lucrării evangheliei

Domnul a făcut ca predicarea Evangheliei să fie dependentă de munca și de darurile voluntare ale tuturor copiilor Săi. Cel care îi proclamă neamului omenesc decăzut solia milei mai are o lucrare de făcut — aceea de a le arăta oamenilor datoria de a susține lucrarea lui Dumnezeu cu mijloacele lor financiare. El trebuie să-i învețe că o parte din venitul lor Îi aparține lui Dumnezeu și că această parte trebuie să fie dedicată cu sfințenie lucrării Sale. El trebuie să prezinte această învățătură atât prin cuvinte, cât și prin exemplul personal și să fie atent ca nu cumva să diminueze puterea învățăturii sale prin propriul comportament.SEv 224.1

Ce a fost pus deoparte, ca aparținându-I Domnului în conformitate cu Sfintele Scripturi, constituie venitul Evangheliei și nu ne mai aparține. Faptul că o persoană ia ceva din vistieria lui Dumnezeu spre folosul propriu sau spre folosul altora în afacerile lumești este la fel de grav ca un sacrilegiu. Toți trebuie să înțeleagă acest subiect într-o lumină corectă. Nici o persoană care trece prin dificultăți financiare să nu ia bani consacrați scopurilor religioase, ca să-i folosească pentru avantajul propriu, liniștindu-și conștiința cu gândul că va plăti înapoi cândva, în viitor. Este cu mult mai bine să reducem cheltuielile, așa încât să corespundă cu venitul nostru, să ne abținem de la îndeplinirea unor dorințe și să trăim cu mijloacele financiare pe care le avem decât să folosim banii Domnului în scopuri nereligioase.SEv 224.2