Loading...
Larger font
Smaller font
Copy
Print
Contents
Solii alese 2 - Contents
  • Results
  • Related
  • Featured
No results found for: "".
  • Weighted Relevancy
  • Content Sequence
  • Relevancy
  • Earliest First
  • Latest First
    Larger font
    Smaller font
    Copy
    Print
    Contents

    O delăsare crescândă

    Prezint aceste texte cu întrebarea: „Unde și-a obținut fratele H educația?” — La Battle Creek. Oare este posibil ca, în ciuda întregii lumini pe care Dumnezeu i-a dat-o poporului Său cu privire la subiectul respectului, pastorii, directorii și profesorii din școlile noastre să-i învețe pe tineri, atât prin cuvinte, cât și prin exemplu, să stea în picioare când se roagă, așa cum făceau fariseii? Să privim noi lucrul acesta ca pe o atitudine care reprezintă mulțumirea lor de sine și simțământul propriei importanțe? Să lăsăm ca ei să se facă remarcați în felul acesta?SA2 177.3

    „A mai spus și pilda aceasta, pentru unii care se încredeau în ei înșiși că sunt neprihăniți și disprețuiau pe ceilalți. «Doi oameni s-au suit la Templu să se roage; unul era fariseu, și altul, vameș. Fariseul stătea în picioare și a început să se roage în sine astfel: Dumnezeule, Îți mulțumesc că nu sunt ca ceilalți oameni — hrăpăreți, nedrepți, preacurvari — sau chiar ca vameșul acesta. Eu postesc de două ori pe săptămână, dau zeciuială din toate veniturile mele»” (Luca 18,9-12). Observați că fariseul, care era cuprins de simțământul propriei neprihăniri, nu se afla într-o poziție care să exprime umilința și respectul față de Dumnezeu, ci stătea în picioare, în mulțumire de sine trufașă, vorbindu-I Domnului despre toate faptele lui bune. „Fariseul stătea în picioare și a început să se roage în sine” (Luca 18,11), iar rugăciunea lui nu a ajuns mai sus decât se afla el însuși.SA2 177.4

    „Vameșul stătea departe și nu îndrăznea nici ochii să și-i ridice spre cer; ci se bătea în piept [314] și zicea: «Dumnezeule, ai milă de mine, păcătosul!» Eu vă spun că mai degrabă omul acesta s-a pogorât acasă socotit neprihănit, decât celălalt. Căci oricine se înalță va fi smerit, și oricine se smerește va fi înălțat” (Luca 18,13.14).SA2 177.5

    Sperăm că frații noștri, când se apropie de singurul Dumnezeu adevărat și viu, nu vor manifesta mai puțin respect și venerație decât manifestă păgânii față de zeitățile lor idolatre, pentru că, dacă vor face așa, oamenii aceștia vor fi judecătorii noștri în ziua hotărârii finale. Aș dori să le vorbesc tuturor celor ce ocupă poziția de profesor în școlile noastre. Bărbați și femei, nu-L dezonorați pe Dumnezeu prin lipsa voastră de respect și prin încumetarea voastră! Nu stați în picioare în fariseismul vostru, adresând rugăciuni lui Dumnezeu. Nu vă încredeți în puterea voastră. Nu depindeți de ea, ci aplecați-vă adesea pe genunchi înaintea lui Dumnezeu și închinați-vă Lui!SA2 177.6

    Larger font
    Smaller font
    Copy
    Print
    Contents