Cum să tratezi cu om aflat pe moarte

Sarcina cea mai grea pe care am avut-o de îndeplinit în acest sens a fost aceea de trata cu un om despre care știam că voia să-L urmeze pe Domnul. Pentru o vreme, el a crezut că primea o lumină nouă. Era foarte bolnav și trebuia să moară curând. Și, oh, cât de mult speram în inima mea că nu mă va obliga să-i spun ce făcea! Cei cărora le prezenta concepțiile lui l-au ascultat nerăbdători, iar unii îl considerau a fi inspirat. El făcuse o hartă și argumenta din Scriptură pentru a arăta că Domnul va veni la o anumită dată, cred că în 1894. Pentru mulți, raționamentul lui părea a fi întru totul corect. Li se vorbea despre îndemnurile lui puternice pe care le adresa în camera de spital. El avea viziuni minunate. Totuși, care era sursa inspirației lui? Era morfina care îi era administrată pentru a-i alina durerea.SA2 63.1

La adunarea noastră de tabără din Lansing, Michigan, chiar înainte de a veni în Australia, a trebuit să vorbesc deschis despre lumina aceasta nouă. Le-am spus oamenilor că acele cuvinte pe care le auziseră nu erau adevărul inspirației. Lumina cea minunată care a fost prezentată ca o manifestare a adevărului era rezultatul aplicării greșite a Scripturii. Lucrarea Domnului nu se va încheia în 1894. Cuvântul pe care mi l-a adresat Domnul a fost: „Acesta nu este adevărul, ci va conduce pe căi ciudate, iar unii vor ajunge să fie încurcați cu privire la reprezentarea aceasta și vor renunța la credință”. (…)SA2 63.2