Talentele Îi aparțin lui Dumnezeu

Acela care judecă drept a spus: „Despărțiți de Mine, nu puteți face nimic” (Ioan 15,5). Toate talentele, mari sau mici, le-au fost încredințate oamenilor de Dumnezeu spre a fi folosite în slujba Sa, iar când își folosesc aptitudinile pur și simplu pentru ei înșiși și nu au nicio grijă deosebită pentru a lucra în armonie cu ceilalți care sunt angajați în lucrarea medicală și au aceeași credință, oamenii arată că sunt înclinați să-i judece pe semenii lor, comparându-i cu ei înșiși, și nu caută să răspundă la rugăciunea în care Hristos cerea ca ei să fie una, după cum El și Tatăl sunt una. Când cer prețuri exorbitante pentru serviciile lor, Dumnezeu, Judecătorul întregului pământ, îi va considera răspunzători în conformitate cu măsura propriei estimări supraevaluate și le va cere să dea socoteală după măsura deplină a valorii pe care și-au atribuit-o ei înșiși.SA2 109.5

Când ei își apreciază valoarea personală din punctul de vedere al banilor, Dumnezeu va judeca faptele lor, comparând serviciile lor cu evaluarea pe care și-au făcut-o ei înșiși. Dacă nu va fi convertit, nimeni dintre cei care își supraevaluează aptitudinile în felul acesta nu va intra în cer, deoarece influența personală în slujba lui Hristos nu va fi niciodată egală cu propria estimare sau cu pretențiile lui pentru serviciile aduse celorlalți. (…)SA2 109.6

Cel ce este egoist și lacom, dornic să ia fiecare dolar pe care poate să-l obțină de la instituțiile noastre pentru serviciile lui, împiedică lucrarea lui Dumnezeu și, cu siguranță, își va primi răsplata. El nu poate să fie considerat vrednic de a i se încredința răsplata cerească, veșnică, în locașurile pe care Hristos a plecat să le pregătească pentru aceia care renunță la sine, își iau crucea și Îl urmează. Pregătirea oamenilor pentru a primi moștenirea cumpărată cu sânge este verificată în timpul de probă al vieții acesteia. Cei care au spiritul de sacrificiu de sine manifestat de Hristos, când S-a dat pe Sine Însuși pentru mântuirea omului căzut, sunt cei care vor bea paharul pe care l-a băut El, care vor fi botezați cu botezul cu care a fost botezat El și se vor împărtăși de slava Mântuitorului. — Scrisoarea 41, 1890SA2 110.1