Blestemul

Atunci Domnul s-a adresat șarpelui: “Fiindcă ai făcut lucrul acesta, blestemat ești între toate vitele și între toate fiarele de pe câmp; în toate zilele vieții tale să te târăști pe pântece și să mănânci țărână.” După cum fusese înălțat mai presus de fiarele câmpului, șarpele trebuia acum să fie coborât sub nivelul lor și detestat de om, întrucât a fost agentul prin care a acționat Satana. “Omului i-a zis: ‘Fiindcă ai ascultat de glasul nevestei tale și ai mâncat din pomul despre care îți poruncisem: să nu mănânci deloc din el, blestemat este acum pământul din pricina ta. Cu multă trudă să-ți scoți hrana din el în toate zilele vieții tale; spini și pălămidă să-ți dea și să mănânci iarba de pe câmp. În sudoarea feței tale să-ți mănânci pâinea până te vei întoarce în pământ.’”IM 39.3

Dumnezeu a blestemat pământul din cauza păcatului lor de a fi mâncat din pomul cunoștinței și a declarat: “Cu multă trudă să-ți scoți hrana din el în toate zilele vieții tale.” El le împărțise binele, dar le reținuse răul. Acum El declară că ei vor mânca din el, adică, vor cunoaște răul în toate zilele vieții lor.IM 40.1

Din acel moment, omenirea avea să fie chinuită de ispitele lui Satana. Lui Adam i s-a hotărât trudă și grijă continuă în locul muncii plăcute și înveselitoare de care se bucurase până atunci. Ei trebuia să fie subiectul dezamăgirii, al întristării și al durerii și, în final, să ajungă la dezintegrare. Erau făcuți din țărâna pământului și trebuia să se întoarcă în țărână.IM 40.2

Au fost informați că trebuia să-și piardă căminul din Eden. Se supuseseră înșelăciunii și crezuseră cuvântul lui Satana că Dumnezeu ar fi mințit. Prin neascultarea lor i-au deschis lui Satana o cale de a câștiga acces mai ușor la ei și nu mai era sigur ca ei să rămână în grădina Edenului, ca nu cumva, în starea lor păcătoasă, să aibă acces la pomul vieții și să perpetueze o viață de păcat. Ei s-au rugat stăruitor să li se permită să rămână, cu toate că recunoșteau că își pierduseră dreptul la fericitul Eden. Au promis pentru viitor ascultare de Dumnezeu, fără rezerve. Au fost informați că, în căderea lor de la inocență la vinovăție, n-au dobândit tărie, ci slăbiciune. Nu își păstraseră integritatea de când erau sfinți, fericiți și nevinovați și urmau să aibă mult mai puțină tărie de a rămâne credincioși, având de acum o conștiință vinovată. Adam și Eva au fost plini de cea mai tăioasă remușcare și chin sufletesc. Acum își dădeau seama că pedeapsa păcatului era moartea.IM 40.3

Niște îngeri au fost însărcinați îndată să păzească drumul spre pomul vieții. Planul studiat al lui Satana era ca Adam și Eva să nu asculte de Dumnezeu, să primească dezaprobarea Lui și apoi să mănânce din pomul vieții, ca să poată perpetua o viață de păcat. Îngeri sfinți, însă, au fost trimiși să le închidă calea spre pomul vieții. În jurul acestor îngeri străluceau în fiecare direcție raze ce păreau ca niște săbii sclipitoare.IM 41.1