Capitolul 8 — Frecventarea scolii în Sabat

Unii din poporul nostru și-au trimis copiii la școală în ziua de Sabat. Nu au fost forțați să facă aceasta, ci autoritățile școlare au obiectat că nu-i vor primi pe copii dacă aceștia nu participă la cursuri în toate cele șase zile. În unele dintre aceste școli, elevii nu primesc doar o instruire teoretică, ci sunt învățați să execute diverse tipuri de munci, iar copiii celor care pretind că sunt păzitori ai Legii au fost trimiși la școală în Sabat. Unii părinți au încercat să-și justifice fapta, citând cuvintele lui Hristos care spunea că este corect să faci bine în Sabat. Dar același raționament ar putea dovedi că oamenii pot lucra în Sabat, deoarece trebuie să câștige pâinea pentru copiii lor. Astfel, nu ar mai exista nici o limita, nici un hotar, care să arate ce trebuie și ce nu trebuie făcut. — (Historical Sketches of the Foreign Missions of the Seventh-day Adventists, 216.)MS 46.1

Dacă acești scumpi frați ar fi avut o spiritualitate mai profundă, dacă ar fi înțeles obligativitatea împlinirii cererii Legii lui Dumnezeu, așa cum ar trebui sa facem fiecare, ar fi știut care le este datoria și nu ar fi umblat în întuneric. A fost foarte greu pentru ei să înțeleagă cum ar fi putut face altfel. Dar Dumnezeu nu ne cere părerea în legătură cu poruncile Sale. El așteaptă să le respectăm și să-i învățăm pe copiii noștri aceste porunci. (...) — (Historical Sketches of the Foreign Missions of the Seventh-day Adventists, 216.)MS 46.2

(...) Unii și-au făcut studiile medicale și au rămas credincioși principiului. Ei n-au mers la studii în Sabat și au dovedit că oamenii se pot pregăti pentru obligațiile unui medic fără să dezamăgească așteptările acelora care le oferă mijloacele pentru a obține o educație. Asemenea lui Daniel, ei L-au onorat pe Dumnezeu, și El i-a ocrotit. (...) — (Testimonies for the Church 5:447.)MS 46.3

Frații noștri nu se pot aștepta să aibă aprobarea lui Dumnezeu, în timp ce ei își pun copiii în imposibilitatea de a respecta porunca a patra. Ar trebui să fie depuse eforturi pentru obținerea unor acorduri cu autoritățile, așa încât fiii și fiicele lor să fie scutiți de participarea la cursuri în ziua de Sabat. Dacă aceasta nu se poate, atunci datoria lor este limpede: să asculte de cererile lui Dumnezeu, oricât i-ar costa. În unele locuri din Europa Centrală s-au primit amenzi și s-au dat pedepse cu închisoarea, pentru că oamenii nu și-au trimis copiii la școală în Sabat. Într-un loc, după ce un frate și-a afirmat clar credința, un reprezentant al legii a venit la ușa lui și i-a forțat copiii să meargă la școală. În locul cărților obișnuite de cursuri, părinții le-au dat copiilor o Biblie, iar timpul a fost petrecut în studiul Bibliei. Oriunde este posibil, poporul nostru ar trebui să înființeze școli proprii. Acolo unde nu putem face aceasta, este necesar ca familia să se mute cât mai curând posibil într-un loc unde să poată respecta în libertate poruncile lui Dumnezeu. — (Historical Sketches of the Foreign Missions of the Seventh-day Adventists, 216.)MS 47.1

Dacă părinții le permit copiilor să primească o educație în școlile lumești și fac din Sabat o zi obișnuită, atunci sigiliul lui Dumnezeu nu va fi pus peste ei. Ei vor fi nimiciți o dată cu lumea. și oare sângele copiilor nu va fi cerut din mâna lor? Dacă noi îi învățăm cu credincioșie pe copiii noștri să respecte poruncile lui Dumnezeu, aducându-i sub autoritatea părintească și încredințându-i lui Dumnezeu prin credință și prin rugăciune, El va lucra împreună cu noi, ne va sprijini în eforturile noastre, pentru că așa a făgăduit. — (Historical Sketches of the Foreign Missions of the Seventh-day Adventists, 217.)MS 47.2