Secțiunea 5 — Desfrâul și adulterul

Capitolul 11 — Păcatul desfrâului

Salvați din păcat și necurăție — Când Legea lui Dumnezeu este scrisă în inimă, acest lucru se va vedea într-o viață curată și sfântă. Poruncile lui Dumnezeu nu sunt o scrisoare morală. Ele sunt spirit și viață, aducând închipuirile și chiar gândurile în supunere față de voința lui Hristos. Inima în care sunt scrise acestea va fi păzită cu toată străduințele, căci din ea ies izvoarele vieții.MCS 81.1

Toți cei care Îl iubesc pe Isus și păzesc poruncile Lui vor căuta să se ferească de orice se pare rău; nu pentru că sunt constrânși să facă astfel, ci pentru că ei imită un model de curăție și simt împotrivire față de orice este contrar cu legea scrisă în inimile lor. Ei nu se încred în propriile lor forțe, ci își pun încrederea în Dumnezeu, singurul în stare să-L țină departe de păcat și necurăție. Atmosfera care-i înconjoară este curată; ei nu-și vor întina nici sufletele lor, nici sufletele altora. Plăcerea lor este să facă dreptate, să iubească mila și să umble smeriți înaintea lui Dumnezeu.MCS 81.2

Pericolele zilelor din urmă — Pericole care se află înaintea celor care trăiesc în aceste zile de pe urmă este lipsa religiei adevărate, lipsa sfințirii din inimă. Puterea transformatoare a lui Dumnezeu nu a lucrat nici o schimbare în caracterele lor. Ei susțin a crede adevărurile sacre, așa cum a făcut națiunea iudaică; însă deoarece nu au pus în practică adevărul, ei nu cunosc nici Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu. Puterea și influența Legii lui Dumnezeu sunt împrejurul sufletului dar nu înăuntrul lui, pentru a-l înnoi spre sfințenie adevărată; de aceea Domnul trimite apelurile Sale către ei îndemnându-i să facă ceea ce este bine. Apelurile Duhului Său sunt neglijate și respinse. Barierele sunt înlăturate, iar din lipsă de putere morală pentru a birui, sufletul este slăbit , este întinat și înjosit. Ei sunt legați în snopi ca vreascurile, gata spre a fi mistuiți în ziua cea de pe urmă.MCS 81.3

Datorii și obligații ale celor ce slujesc — Preoților iudei li se cerea să fie ca persoane echilibrate și bine proporționate, astfel ca să poată reflecta un mare adevăr “Curățiți-vă voi care purtați vasele Domnului”. Domnul a cerut nu numai o minte bine proporționată și un trup simetric din partea slujitorului evreu care slujea în locul Sfânt, dar și o minte curată și neîntinată. și El nu cere nimic mai puțin de la noi, în această dispensațiune în lucrarea Evangheliei. Cei chemați și aleși ai Lui trebuie să aducă laude Aceluia care i-a chemat din întuneric la lumina Sa minunată. Aceeași Biblie care conține privilegiile acordate poporului lui Dumnezeu și făgăduințele Lui față de acesta, conține și datoriile sacre și obligațiile solemne pe care El le cere de la păstorul care are în grijă turma lui Dumnezeu; astfel poporul poate vedea, comparând pe predicator cu modelul divin, dacă are acreditarea din partea cerului în asemănarea cu caracterul Aceluia care este Păstorul cel mare. Dumnezeu a rânduit ca acel care învață pe alții, din Biblie să fie în caracter și în viața de familie un model al principiilor adevărului pe care el îl predică semenilor săi.MCS 82.1

Adevăratul caracter, o reflectare a celor lăuntrice — Ceea ce este un om are o mai mare influență decât ceea ce spune el. O viață liniștită, consecventă, evlavioasă este o epistolă vie, cunoscută și citită de toți oamenii. Un om poate să vorbească și să scrie ca un înger, însă, prin ce face poate să semene cu un demon. Credincioșii lui Dumnezeu vor fi plini de râvnă pentru fapte bune. Cu cât ocupă poziții mai înainte, cu atât vor fi testați după un standard mai înalt. Ei vor fi cernuți; defectele și viciile vor fi scoase la iveală; căci, dacă acestea există, se vor da pe față în cuvinte și comportament. Adevăratul caracter nu este ceva ce se modelează în exterior, sau ceva care să-l pui pe tine ca pe o haină, ci este ceva care radiază dinăuntrul. Dacă adevărata bunătate, curăție, blândețe și smerenie și dreptate sălășluiește în inimă, acest lucru va fi reflectat în caracter; și un astfel de caracter este plin de putere.MCS 82.2

Greșelile și practicile unora — Soldații care au fost trimiși să-L ia pe Isus au raportat că “niciodată n-a vorbit vreun om ca omul acesta”. Însă temeiul pentru aceasta a fost că nu a trăit niciodată vreun om ca omul acesta; căci dacă nu ar fi trăit astfel, nu ar fi putut vorbi astfel. Cuvintele Lui aveau putere de convingere pentru că veneau dintr-o inimă curată, sfântă, plină de iubire și simpatie, bunăvoință și adevăr. Cât de bucuroși sunt cei care urăsc Legea lui Dumnezeu când găsesc o pată sau întinare în caracterul unuia care stă în apărarea acelei legi! Ei sunt prea bucuroși ca să arunce ocară asupra tuturor celor loiali și credincioși datorită greșelilor și obiceiurilor necurate a câtorva.MCS 83.1

Există elocvență în viața liniștită și consecventă a unui creștin curat, adevărat și sincer. Vom avea de-a face cu ispitele cât timp vom fi în lumea aceasta; însă în loc de a ne face rău, acestea vor fi întoarse în folosul nostru dacă ne vom împotrivi acestora. Sunt stabilite anumite limite peste care Satana nu poate trece. Poate că el pregătește cuptorul în care să fie mistuită zgura, însă în loc de a ne face rău, aceasta nu va face altceva decât să scoată la iveală aurul caracterului, mai curat, mai sfânt decât înainte de încercare.MCS 83.2

La Baal-Peor — Nelegiuirea care a adus judecata lui Dumnezeu asupra lui Israel a fost desfrâul. Îndrăzneala femeilor de a prinde suflete în capcană nu s-a sfârșit la Baal-Peor. În ciuda pedepsei care a fost dată celor ce păcătuiseră în Israel, aceeași nelegiuire a fost repetată de mai multe ori. Satana a fost foarte activ în a face mai completă decăderea lui Israel. Balac, sfătuit de Balaam a întins cursa. Israel s-ar fi putut împotrivi cu curaj vrăjmașilor lor pe câmpul de luptă și să reziste în fața lor ieșind învingători, însă atunci când femeile le-au atras atenția, când le-au căutat compania și i-au vrăjit cu farmecul lor, ei nu au putut rezista ispitelor. Ei au fost invitați la serbări idolatre și îngăduindu-și să bea vin, mințile lor orbite au ajuns întunecate.MCS 83.3

Puterea de stăpânire de sine, devotamentul lor față de Legea lui Dumnezeu nu au fost păstrate. Simțurile lor au fost atât de întunecate de vin, patimile nesfinte au pus stăpânire pe ei în așa măsură încât, învingând orice obstacol, au invitat ispita, chiar prin faptul că au participat la aceste sărbători idolatre. Cei care nu s-au dat niciodată înapoi de la luptă, care fuseseră bărbați curajoși, nu și-au baricadat sufletele împotriva ispitei și și-au îngăduit patimile cele mai josnice. Idolatria și desfrâul au mers laolaltă. Mai întâi, și-au întinat conștiința prin destrăbălare, iar apoi și-au depărtat prin idolatrie, dovedind astfel dispreț față de Dumnezeul lui Israel.MCS 84.1

Uneltirile repetate ale lui Satana — Aproape de încheierea istoriei acestui pământ, Satana va lucra cu toate puterile, în același mod și cu aceleași ispite cu care a ademenit pe Israelul din vechime chiar înainte de a intra în țara făgăduită. El va întinde curse acelora care susțin că păzesc poruncile lui Dumnezeu și care sunt aproape de hotarele Canaanului ceresc. El își va folosi toate puterile pentru a prinde suflete în capcană și de a atinge așa-zisul popor al lui Dumnezeu în punctele lui cele mai slabe. Cei care nu au adus pasiunile cele mai josnice în supunere față de puterile mai înalte ale ființei lor, cei care au îngăduit minții lor să navigheze pe canalul îngăduinței față de cele firești a patimilor josnice vor fi nimiciți de Satana prin ispitele sale, căci aceasta este hotărârea lui să le întineze sufletele prin desfrâu.MCS 84.2

El nu are ca țintă semnele mai lipsite de importanță, ci el se folosește de cursele sale prin aceia pe care îi poate înrola ca agenți ai săi pentru a ademeni sau atrage pe oameni să-și îngăduie libertăți pe care legea lui Dumnezeu le condamnă. și oamenii aflați în funcții de răspundere, care învață pe alții cerințele Legii lui Dumnezeu ale căror guri sunt pline cu argumente pentru îndreptățirea Legii Sale, asupra cărora Satana a făcut un asemenea raid — asupra unora ca aceștia își așează el puterile sale diabolice și pe agenții săi la lucru și îi învinge în punctele slabe, ale caracterului lor, știind că acela care greșește într-un singur punct este vinovat de toate, obținând astfel stăpânire asupra ființei întregi.MCS 85.1

Mintea, sufletul, trupul și conștiința sunt implicate în ruină. Dacă persoana respectivă este un sol al neprihănirii, care a avut o mare lumină, sau dacă Domnul l-a folosit ca lucrător al Său, deosebit pentru cauza adevărului, cât de mare este atunci triumful lui Satana! Cât de mult tresaltă el! Cât de mult este dezonorat Dumnezeu!MCS 85.2

Desfrâul, unul dintre farmecele lui Satana — Practicarea desfrâului de către evrei a fost ceea ce războaiele națiunilor din jur și farmecele lui Balaam nu au reușit. Ei s-au despărțit de Dumnezeul lor. Protecția le-a fost retrasă. Dumnezeu a devenit dușmanul lor. Atât de mulți dintre cei nobili și din popor s-au făcut vinovați de desfrâu, încât acesta a devenit un păcat național, și Dumnezeu S-a mâniat pe întreaga adunare.MCS 85.3

Același Satana lucrează acum cu același scop, de a slăbi și de a distruge pe cei ce susțin că păzesc poruncile lui Dumnezeu în timp ce ei se află tocmai la hotarele Canaanului ceresc. Satana știe că acesta este timpul său. El nu mai are decât puțin timp în care poate să lucreze și el va lucra cu o putere uimitoare pentru a prinde în cursă poporul lui Dumnezeu, în punctele slabe ale caracterului lor.MCS 85.4

Femeile ca ispite — Vor exista femei care vor fi ispite, care vor face tot ce vor putea pentru a atrage și câștiga atenția bărbaților. Întâi vor căuta să le câștige simpatia, apoi afecțiunea, apoi îi vor determina să calce Legea cea sfântă a lui Dumnezeu. Cei care și-au întinat mintea și sentimentele, îngăduindu-și ceea ce Dumnezeu interzice, nu vor precupeți nimic în a-L dezonora pe Dumnezeu prin diverse fapte idolatre. Dumnezeu îi va lăsa în voia pornirilor lor deșarte.MCS 85.5

Este necesar a ne păzi gândurile; să ne îngrădim sufletul cu sfaturile din Cuvântul lui Dumnezeu, și să fim foarte atenți la fiecare gând, cuvânt și faptă ca să nu fim momiți de păcat. Este necesar să ne păzim împotriva cultivării îngăduinței pasiunilor josnice. Acestea nu sunt roada gândurilor sau inimilor sfințite.MCS 86.1

Datoria poporului păzitor al poruncilor lui Dumnezeu este să vegheze și să se roage să cerceteze Scripturile cu stăruință, să ascundă Cuvântul lui Dumnezeu în inimă ca să nu păcătuiască împotriva Lui prin gânduri și practici josnice, idolatre și astfel biserica lui Dumnezeu să ajungă demoralizată ca bisericile căzute pe care profeția le prezintă ca fiind mânjite de necurăție și ură. — (The Review and Herald, 17 mai, 1887.)MCS 86.2

Pregătiți pentru a fi luați la cer — Trebuie să existe un popor care să corespundă pentru a fi luați la cer, al căror reprezentat este Enoh. Ei așteaptă și tânjesc după venirea Domnului. Lucrarea va continua cu toți cei care vor coopera cu Domnul Isus în lucrarea de răscumpărare. El S-a dat pe Sine Însuși pentru noi, pentru a ne răscumpăra din orice nelegiuire și pentru a-și curăți un popor deosebit, plin de râvnă pentru fapte bune. Dumnezeu le-a pus la dispoziție toate mijloacele pentru ca ei să fie creștini inteligenți, plini de cunoștința voii Sale, cu toată înțelepciunea și înțelegerea spirituală.MCS 86.3

Înțelegerea teoretică a adevărului este esențială, însă cunoașterea nici a celui mai mare adevăr nu ne poate mântui, cunoștința noastră trebuie să fie practică. Poporul lui Dumnezeu nu trebuie doar să cunoască voia Lui, ci trebuie să o trăiască în viața zilnică. Mulți vor fi îndepărtați din numărul celor care cunosc adevărul pentru că nu sunt sfințiți prin acesta. Adevărul trebuie adus în inimile lor, sfințindu-le și curățindu-le de orice lucru firesc și senzual în viața lor cea mai intimă. Templul sufletului trebuie curățit. Toate tainele sunt dezvăluite ca și cum am fi în prezența lui Dumnezeu și a îngerilor sfinți, ca și cum toate lucrurile ar fi deschide înaintea lui Dumnezeu, și de El nimic nu poate fi ascuns.MCS 86.4

Practici depravate în căsătorie — În veacul lumii noastre adesea legământul căsătoriei este desconsiderat. Nu a fost niciodată planul lui Dumnezeu ca sub mantia căsătoriei să se ascundă mulțimea de păcate care se comit. Senzualitatea și obiceiurile josnice din cadrul relației de căsătoriei educă mintea și gustul moral pentru practici depravate în afara relației de căsătorie.MCS 87.1

Dumnezeu curățește un popor pentru a avea mâini și inimi curate spre a putea sta în fața Lui la judecată. Standardul trebuie înălțat, imaginația trebuie curățită; trebuie să se renunțe la îndrăgostirea nebunească însoțită de practicile josnice care se înlănțuie ca într-un ciorchine și sufletul să fie înălțat spre gânduri curate și practici sfinte. Toți cei care vor trece testul și încercarea care se află înaintea noastră vor fi părtași de natură divină și vor scăpa, pentru că nu au luat parte la aceasta, de întinarea care este în lume prin pofte.MCS 87.2

Izvorul puteri spirituale — Lucrările lui Satana nu sunt nici pe jumătate pricepute, deoarece curăția și sfințenia nu constituie semnul distinctiv al vieții și caracterului acelor care pretind a fi slujitori ai lui Hristos. Întăriți cu toată puterea, potrivit cu puterea slavei Sale, noi suntem astfel fortificați împotriva ispitirilor lui Satana. Domnul Hristos, curăția Sa și farmecul Său fără seamăn trebuie să fie obiectul contemplării sufletului. Există putere spirituală pentru toți, care o pot avea, dacă vor, pentru a putea rezista ispitei pentru ca să ne putem îndeplini datoria, iar sufletul să rămână integru. Cei care își simt nevoia de a fi întăriți prin puterea Duhului Sfânt în omul dinăuntru, nu își vor pierde integritatea. Rugăciunea sinceră și vegherea în vederea acesteia îi vor face să treacă cu bine prin ispită. Noi trebuie să fim legați de Hristos printr-o credință vie.MCS 87.3

Asemenea lui Hristos în caracter — Suntem în mijlocul primejdiilor vremurilor de pe urmă. Satana a coborât cu putere mare pentru a-și îndeplini înșelăciunile sale. El ațintește mintea sau închipuirile asupra lucrurilor necurate și contrare Legii. Creștinii vor deveni asemenea lui Hristos în caracter, zăbovind asupra Modelului divin. Lucrurile cu care vin în contact au o influență modelatoare asupra vieții și caracterului.MCS 88.1

Am citit despre un pictor că acesta nu ar fi privit nici măcar pentru o clipă un tablou imperfect pentru ca acesta să nu aibă o influență stricăcioasă asupra ochilor și concepțiilor sale. Lucrurile asupra cărora ne îngăduim să privim cel mai adesea și la care ne gândim cel mai mult se transformă într-un etalon pentru noi. Imaginația educată să zăbovească asupra lui Dumnezeu și iubirii Sale nu-și va găsi plăcere să zăbovească asupra scenelor care sunt create de o imaginație excitată de patimă....MCS 88.2

Înțelepciunea infernală a lui Satana — Satana este la lucru acum ca și în Eden, și a lucrat de-a lungul tuturor generațiilor. Demonul strălucitor știe foarte bine cu ce material are de-a face. El cunoaște punctele slabe din fiecare caracter și dacă aceste puncte slabe nu sunt întărite, el își va pune la lucru înțelepciunea lui infernală în înșelăciuni cu care să înfrângă pe cei mai puternici bărbați, nobili în armata lui Israel. Pretutindeni de-a lungul generațiilor sunt epave de caractere care au fost distruse pentru că sufletul nu a fost apărat. și acum, când ne apropiem de încheierea timpului, Satana va lucra cu măiestrie pentru a submina principiul și a mânji caracterul moral.MCS 88.3

Păcatul este comis de mulți care cred că nelegiuirea lor este ascunsă cu eficacitate. Însă există Cineva care spune: “Știu faptele tale”; “nu există nimic care să fie acoperit și să nu fie scos la iveală; nimic ascuns care să nu fie cunoscut.” Când mintea este orbită de păcat, se va practica înșelăciunea; se vor spune minciuni; căci cei care comit astfel de păcate nu se vor da înapoi de la minciună. Însă orice păcat va fi scos la iveală.MCS 88.4

Păcatele nu pot fi ascunse de Dumnezeu — Dumnezeu îl vede pe păcătos. Ochiul care nu dormitează niciodată știe tot ce se face. Totul este scris în Cartea Sa. Cineva poate să-și ascundă păcatul de tată, mamă, soție și prieteni și totuși totul este descoperit și însemnat în cartea Sa cu rapoarte.... David a fost un om care s-a pocăit și deși a mărturisit și și-a urât păcatul comis, nu a putut fi iertat.MCS 89.1

El a exclamat: “Unde mă voi duce departe de Duhul Tău? Și unde voi fugi departe de Fața Ta? Dacă mă voi sui în cer, Tu ești acolo; dacă mă voi culca în locuința morților, iată-Te și acolo; dacă voi lua aripile zorilor și mă voi duce să locuiesc la marginea mării și acolo mâna Ta mă va călăuzi.... Iată nici chiar întunericul nu este prea întunecos pentru Tine; și noaptea strălucește ca ziua.” — (Psalmii 139, 7-12.)MCS 89.2

Dumnezeu este pretutindeni. El vede, El cunoaște toate lucrurile și înțelege intențiile și scopurile ascunse ale inimii. Este zadarnică încercarea de a tăinui păcatul de știința Sa. El i-a văzut pe primii noștri părinți în Eden. El l-a văzut pe Cain când a ridicat mâna pentru a-l omorî pe Abel. El a văzut păcatele locuitorilor lumii din vechime, le-a limitat zilele și i-a pedepsit printr-un potop. El a văzut păcatele propriului Său popor cu care făcuse legământ, poporul iudeu atunci când el a uneltit împotriva vieții Fiului lui Dumnezeu.MCS 89.3

Cartea de amintiri a lui Dumnezeu — După cât este de sigur că El notează orice călcare de lege, este la fel de sigur că El va aduce la judecată orice lucru ascuns. Acestea pot fi ascunse de omul muritor, pot fi ascunse de cei buni, de cei curați, de cei sfinți, de prieteni și de dușmani, și totuși Dumnezeu le vede. Toate păcatele vor fi dezvăluite în ziua judecății și dacă nu au fost mărturisite și părăsite, își vor primi pedeapsa în funcție de mărimea lor; căci în cartea de amintiri a lui Dumnezeu se ține un raport al tuturor faptelor oamenilor. Toate faptele bune, toate faptele rele din viață sunt înregistrate.MCS 89.4

Faptul că păcatele acumulate sunt înmagazinate și în cele din urmă expuse este un lucru teribil, motivul pentru care cei care susțin a fi fii și fiice ale lui Dumnezeu se aventurează, având lumină, având cunoștință, să păcătuiască împotriva propriei lor conștiințe și prin păcatul lor aduc și pe alții în aceeași ruină, constituie un mister, au gustat ei vreodată puterea lumii care va veni? S-au bucurat ei vreodată de o dulce comuniune cu Dumnezeu? Cum se pot întoarce atunci către practici senzuale, condamnabile, degradante pentru suflet?MCS 90.1

Ziua dezvăluirilor lui Dumnezeu — Marea zi este aproape, Să nu pierdem din vedere faptul că Satana se luptă acum pentru stăpânire asupra sufletelor. El se joacă, așa cum a făcut întotdeauna cu viețile voastre. Vor mai exista păcate comise de voi atunci când vă veți afla tocmai la hotarele Canaanului ceresc? O, ce descoperire! Soțul va cunoaște pentru prima dată ce înșelăciuni și minciuni au fost folosite de soția sa pe care o credea nevinovată și curată. Soția va cunoaște pentru prima dată cazul soțului ei iar rudele și prietenii vor vedea minciuna, falsitatea și întinarea prezente în jurul lor; căci lucrurile ascunse ale tuturor inimilor vor fi scoase la iveală. Ceasul judecății aproape a sosit — mult amânat de bunătatea și îndurarea lui Dumnezeu. Însă trâmbița lui Dumnezeu va răsuna, spre consternarea celor nepregătiți care sunt în viață și va trezi pe cei morți. Marele tron alb va apare și toți morții cei neprihăniți vor ieși afară din morminte pentru nemurire.MCS 90.2

Oricare ar fi fost micile păcate îngăduite vor ruina sufletul dacă nu sunt biruite. Păcatele mici se vor transforma în păcate mai mari. Gândurile necurate, legate de lucrurile intime, faptele lipsite de curăție, gândurile și faptele nerafinate, josnice și senzuale din cadrul vieții de căsătorie, faptul că se dă frâu liber patimilor josnice sub acoperemântul legământului căsătoriei, vor conduce spre alte păcate, spre călcarea tuturor poruncilor lui Dumnezeu.MCS 90.3

Creșterea tiranică a slăbiciunii omenești — Bărbați cărora Dumnezeu le-a încredințat talente nobile vor fi, dacă nu vor fi strâns legați de Dumnezeu, vinovați de o mare slăbiciune și, pentru că nu au harul lui Dumnezeu în suflet, vor comite nelegiuiri și mai mari. Acesta din cauză că adevărul lui Dumnezeu nu a devenit o parte integrantă a vieții lor. Disciplina lor a fost deficitară; ei nu și-au cultivat sufletul făcând mereu câte un pas; înclinațiile înnăscute nu au fost ținute în frâu, ei au degradat sufletul. Pentru orice slăbiciune firească Domnul Isus a luat măsuri suficiente astfel ca acestea să poată fi biruite prin harul Său. Dacă nu sunt biruite, slăbiciunile vor deveni un tiran, un cuceritor care trebuie învins iar lumina cerească va fi întunecată și se va stinge.MCS 91.1

Măreția intelectuală nu este suficientă — Mă simt silită să scriu cu toată seriozitatea în legătură cu aceasta, deoarece simt pericolul care este asupra noastră. Avem în istoria trecută exemplul dureros al multor personaje care arată cum oameni din locuri înalte au fost întinați de păcat. Bărbați cu minți măiestre, care au posedat și talente bogate, influență și cu toate acestea nu și-au pus toată încrederea în Dumnezeu, ci și-au îngăduit să fie ridicați în slăvi, alintați și lăudați de către oamenii mari ai lumii, și-au pierdut echilibrul și au considerat că păcatele oamenilor mari nu sunt vicii. Călăuza cerească i-a părăsit și curând cursul vieții lor a mers în jos spre întinare și pierzare. Ei au pierdut cu totul standardul cel drept al onoarei, au pierdut puterea de a face distincția între bine și rău, între păcat și neprihănire. Sunt lumini și umbre în caracter și ori unele, ori altele triumfă.MCS 91.2

Însă Dumnezeul cerului cântărește valoarea morală. El va judeca cu dreptate. Nelegiuiții nu vor rămâne totdeauna nepedepsiți. Dar harul și adevărul sădite în viața lăuntrică, încrustate în caracter sunt suficiente pentru a face ca cei mai mari oameni, cei mai talentați să rămână drepți din punct de vedere moral. Dacă măreția intelectuală ar fi fost suficientă, caracterele lor ar fi fost tari ca o stâncă. Însă ei au avut nevoie de caractere virtuoase. Pavel spune: Eu sunt ceea ce sunt, prin harul lui Hristos care este în mine. Poporul lui Dumnezeu trebuie să se trezească și să se îmbrace cu toată armătura neprihănirii. — (The Review and Herald, 24 mai, 1887.)MCS 92.1

Motive pentru eșecul lui Israel — Mulți din Israelul din vechime au căzut chiar când au ajuns să vadă cu ochii lor țara făgăduită. Care a fost păcatul lor? Desfrâul. Și aceste patimi nesfinte ale inimii stăpânesc cu putere măiastră pe mulți dintre cei ce susțin a fi urmași ai lui Hristos. Cuvintele și faptele multora dintre cei care cunosc adevărul sunt mânjite de păcat. Ei au puterea de a judeca, de a înțelege adevărul, însă nu au fost pe deplin convertiți; ei nu au simțit puterea mântuitoare a adevărului asupra sufletelor lor. Ei nu Îl cunosc pe Hristos ca un oaspete de onoare în casa lor. Satisfacția senzuală corodează întreaga ființă.... Legătura de căsătorie instituită în Eden, pentru a fi păstrată sacră și nobilă, este degradată până la desfrâu. — (Manuscript 31, 1885.)MCS 92.2

Îndepărtarea lui David de la ce este bine — Dumnezeu l-a ales pe David, un păstor umil pentru a conduce poporul Său. El păstra cu strictețe toate ceremoniile legate de religia iudaică și s-a evidențiat prin încrederea sa hotărâtă și neșovăielnică în Dumnezeu. El s-a remarcat prin credincioșia și respectul său. Hotărârea sa, umilința sa, dragostea sa pentru dreptate și caracterul lui statornic l-au calificat pentru a putea aduce la îndeplinire planul lui Dumnezeu de a instrui pe Israel cu privire la viața lui religioasă și de a-l conduce ca un monarh generos și înțelept.MCS 92.3

În cele religioase, el era sincer și devotat. În perioada când poseda aceste trăsături de caracter, când era credincios lui Dumnezeu, David a fost numit de către Dumnezeu om după inima Sa. Când a fost înălțat la tron. Felul cum domnea el era în contrast izbitor cu cel al împăraților celorlalte națiuni. El nu putea suferi idolatria și avea grijă cu mult zel ca poporul Israel să nu fie tentat spre idolatrie de către popoarele din jur. El a fost mult iubit și onorat de poporul său.MCS 93.1

Deseori făcea cuceriri și ieșea învingător. Bogățiile și măreția lui sporeau mereu. Însă prosperitatea l-a făcut să se îndepărteze de Dumnezeu. Ispitele cu care a fost confruntat au fost multe și puternice.MCS 93.2

Urmările triste ale poligamiei — În cele din urmă el a alunecat în obiceiul împăraților din jurul său, acela de a avea o mulțime de soții și viața sa a fost amărâtă de urmările rele ale poligamiei. Prima lui greșeală a fost de a lua mai mult decât o soție, îndepărtându-se astfel de planul lui Dumnezeu. Această îndepărtare de la ceea ce este bine a pregătit calea pentru greșeli și mai mari. Națiunile idolatre monarhice considerau că a avea mai multe soții înseamnă ceva în plus la onoarea și demnitatea lor, iar David, la rândul său, a socotit și el o onoare pentru el ca rege să aibă mai mute soții. Însă el a putut vedea consecințele rele ale acestei practici ca urmare a nefericirii cauzate de discordia, rivalitatea și gelozia dintre numeroasele sale soții și între copii.MCS 93.3

Pocăința lui David — Nelegiuirea sa în cazul lui Urie și Batșeba a fost criminală în ochii lui Dumnezeu. Dumnezeul drept și nepărtinitor nu a aprobat și nici nu a scuzat acestea la David, ci i-a trimis o mustrare și o aspră condamnare prin Natan, profetul Său care a prezentat în culori vii crima sa gravă. David a fost orbit datorită îndepărtării de Dumnezeu. El și-a scuzat obiceiul până când ce făcea i se părea normal. Un pas greșit, a pregătit calea pentru un altul până când păcatele sale au trebuit să fie mustrate de Iehova prin Natan.MCS 93.4

David s-a trezit ca dintr-un vis. El a simțit păcătoșenia sa. El nu a căutat să-și scuze faptele sau păcatele, așa cum făcuse Saul; ci cu remușcări și căință sinceră, el și-a plecat capul înaintea profetului lui Dumnezeu și și-a recunoscut vinovăția. Natan i-a spus lui David că datorită pocăinței sale și mărturisirii sale umile, Dumnezeu îi va ierta păcatul, va împiedica o parte a nenorocirii amenințătoare și îi va cruța viața.MCS 94.1

Călcarea de lege și pedeapsa — Cu toate acestea, el a trebuit să fie pedepsit, deoarece a dat o mare ocazie pentru blasfemie vrăjmașilor Domnului. Această ocazie a fost fructificată de vrăjmașii Domnului din zilele lui David până acum. Scepticii au atacat creștinismul și au batjocorit Biblia pentru că David le-a dat ocazia. Ei aduc în fața creștinilor cazul lui David — păcatul său legat de Urie și Batșeba, poligamia sa și apoi susțin că David a fost numit om după inima lui Dumnezeu; și, din moment ce raportul biblic este corect, Dumnezeu a îndreptățit pe David, cu toate nelegiuirile lui.MCS 94.2

Mi-a fost arătat că David a fost numit om după inima lui Dumnezeu atunci când el era curat și umbla conform sfaturilor lui Dumnezeu. Când David s-a depărtat de Dumnezeu și și-a pătat caracterul său neprihănit cu nelegiuirile comise, el nu a mai fost om după inima lui Dumnezeu. Dumnezeu nu l-a socotit nicidecum neprihănit în păcatele sale, ci l-a trimis pe Natan, profetul Său, cu o osândă înfricoșătoare la David pentru că el călcase porunca Domnului.MCS 94.3

Dumnezeu și-a arătat dezacordul față de faptul că David avea mai multe soții trimițând diferite judecăți asupra lui și îngăduind să i se întâmple rele, pornind din propria lui casă. Teribila nenorocire pe care Dumnezeu a îngăduit-o să vină asupra lui David, care odinioară fusese numit om după inima lui Dumnezeu, constituie pentru generațiile care au urmat, o dovadă că Dumnezeu nu socotește neprihănit pe nici un om care calcă poruncile Sale ci El pedepsește indiscutabil pe cel vinovat, oricât de neprihănit și plăcut lui Dumnezeu ar fi fost el înainte, în timp ce a urmat pe Domnul în curăție de inimă. Când cei neprihăniți se întorc de la neprihănirea lor și pentru a face ceea ce este rău, neprihănirea lor trecută nu-i va slava de mânia unui Dumnezeu drept și sfânt.MCS 94.4

Păcatele sfinților în Biblie — Bărbați de frunte în istoria Bibliei au păcătuit în mod grav. Păcatele lor nu sunt ascunse ci sunt raportate cu credincioșie în istoria bisericii lui Dumnezeu împreună cu pedeapsa de la Dumnezeu care a urmat nelegiuirilor lor. Aceste momente sunt înregistrate în folosul generațiilor care au urmat și ar trebui să inspire credință în Cuvântul lui Dumnezeu, ele constituind întâmplări autentice. Oamenii care vor să pună la îndoială Cuvântul lui Dumnezeu, sau creștinismul, nu judecă imparțial și cu sinceritate, ci cu mintea plină de prejudecăți iscodesc viața și caracterul pentru a descoperi toate defectele din viața celor ce au fost cei mai străluciți conducători ai lui Israel.MCS 95.1

Dumnezeu a avut grijă să ne lase, în istoria inspirației, o descriere vrednică de încredere a caracterului celor mai buni și mai mari oameni din vremurile acelea. Acești oameni au fost muritori, pradă unui diavol ispititor. Slăbiciunile și păcatele lor nu sunt ascunse de noi, ci sunt înregistrate cu credincioșie împreună cu mustrarea și pedeapsa care a urmat. “Aceste lucruri au fost scrise pentru învățătura noastră peste care a venit sfârșitul veacurilor.”MCS 95.2

Dumnezeu nu a îngăduit să se spună prea mult în Cuvântul Său pentru a ridica în slăvi virtuțile celor mai buni oameni care au trăit pe pământ. Toate biruințele lor și faptele lor bune și mărețe au fost puse pe seama lui Dumnezeu. El singur era îndreptățit să primească slava, numai El trebuia înălțat. El era totul și în toți. Omul era doar o unealtă, un instrument slab în mâinile Sale. Puterea și desăvârșirea aparțin lui Dumnezeu. Dumnezeu a văzut în om o predispoziție continuă de a se îndepărta de El și de a-L uita și de a se închina creaturii în locul Creatorului. Iată de ce n-a îngăduit Dumnezeu multă laudă la adresa omului, pe paginile istoriei sacre.MCS 95.3

Psalmii pocăinței — David s-a pocăit de păcatul său în praf și cenușă. El a implorat iertarea lui Dumnezeu și nu s-a ferit să-și arate căința față de oamenii mari și chiar față de slujitorii Împărăției Sale. El a compus un psalm de pocăință în care a relatat păcatul și căința sa, psalm despre care el știa că va fi cântat de generațiile viitoare. El dorea ca și alții să învețe din istoria tristă a vieții sale.MCS 96.1

Cântările pe care le-a compus David au fost cântate de tot Israelul, în special atunci când era prezentă curtea regală și în fața preoților, bătrânilor și nobililor. El știa că mărturisirea vinovăției sale avea să facă cunoscute păcatele sale generațiilor viitoare. El își prezenta cazul arătând în cine și-a pus nădejdea și încrederea pentru iertare. “Ai milă de mine, Dumnezeule, în bunătatea Ta, după îndurarea Ta cea mare, șterge fărădelegile mele! Spală-mă cu desăvârșire de nelegiuirea mea și curăță-mă de păcatul meu!” “Izbăvește-mă de vina sângelui vărsat și limba mea va lăuda îndurarea Ta.” — (Psalmii 51, 1.2.14.)MCS 96.2

David nu a dovedit spiritul unui om neconvertit. Dacă el ar fi posedat spiritul conducătorilor națiunilor din jurul lui, el n-ar fi îngăduit lui Natan să-i descrie nelegiuirea sa în culorile cele mai odioase ci ar fi luat viața celui ce și-a făcut cu credincioșie datoria de a-l mustra. și, în ciuda măreției tronului său și a puterii sale nelimitate, faptul că a recunoscut cu umilință toate acuzațiile puse pe seama lui, constituie o dovadă că el încă se temea de Domnul și tremura la Cuvântul Lui.MCS 96.3

Urmările faptelor rele ale lui David — David a fost făcut să simtă în mod amarnic roadele faptei sale rele. Fiii săi s-au făcut vinovați de păcatele de care el însuși se făcuse vinovat. Amnon a comis o mare nelegiuire. Absalom s-a răzbunat pe el ucigându-l. În acest fel, păcatul lui David a fost continuu readus în mintea sa, iar el a fost făcut să simtă toată greutatea nedreptății făcute față de Urie și Batșeba. — (Spiritual Gifts 4a:85-89.)MCS 96.4

Avertizări în alte exemple — Mustrarea lui Dumnezeu a fost clar rostită împotriva bărbaților și femeilor care au păcătuit întinându-și trupurile și mânjindu-și sufletele prin desfrâu. Oamenii au exemplele altora, aflați în împrejurări asemănătoare, care au fost biruiți de ispititorul și ei știu că neplăcerea lui Dumnezeu se manifestă față de ei.... Dumnezeu a condamnat păcatul în toate formele sale. Păcatul desfrâului este clar mustrat și condamnat. Bărbații și femeile vor fi judecați potrivit cu lumina care le-a fost dată lor de Dumnezeu. — (Testimonies to Ministers and Gospel Workers, 437, 437.)MCS 97.1

Rațiunea sfințită să aibă controlul — Orice pasiune nesfințită trebuie ținută sub controlul rațiunii sfințite, prin harul acordat din abundență de către Dumnezeu în orice nevoie; nimeni să nu se așeze în mod voit pe un teren pe care ar putea fi atacat de ispită sau să dea cea mai mică ocazie altora să îl socotească vinovat de imprudență. — (Mind, Character, and Personality 1:237.)MCS 97.2

O viziune corectă cu privire la sine în lumina Cuvântului lui Dumnezeu — Ispitele continue ale lui Satana au ca țintă să slăbească controlul omului asupra propriei sale inimi, să-i submineze puterea de stăpânire de sine. El îl face pe om să rupă legăturile care îl țin într-o unire sfântă, fericită cu Creatorul său. Căci atunci când nu mai este în legătură cu Dumnezeu, pasiunea dobândește control asupra rațiunii și impulsul asupra principiului și omul ajunge păcătos în gând și în faptă; judecata sa este pervertită, rațiunea sa pare a fi slăbită și el trebuie să-i îngăduie lui Dumnezeu să-l refacă, dovedind o perspectivă corectă asupra lui însuși, în lumina Cuvântului lui Dumnezeu. — (Mind, Character, and Personality 1:228.)MCS 97.3

Puterea religiei — Prin ce mijloace poate ține tânărul în frâu înclinațiile spre rău și să dezvolte ceea ce este nobil și bun în caracterul său? Voința, intelectul și emoțiile, când sunt luate în stăpânire de puterea religiei, vor fi transformate. “Orice faceți, fie că mâncați, fie că beți, să faceți totul spre slava lui Dumnezeu” (1 Corinteni 10, 31), acesta este un principiu fundamental, care trebuie să stea la baza oricărei fapte, a oricărui gând și motiv, dacă întreaga ființă se află sub controlul voinței lui Dumnezeu.MCS 98.1

Viciul și patimile trebuie crucificate. “Pot totul în Hristos care mă întărește.” (Filipeni 4, 13.) Voința, poftele și patimile se vor scandaliza, cerând toleranță, însă Dumnezeu a sădit în voi dorințe pentru ținte mai înalte, și nu este necesar ca acestea să fie înjosite. Așa se întâmplă doar atunci când noi refuzăm să ne supunem controlului rațiunii și conștiinței. Noi trebuie să ne ținem în frâu patimile și să dovedim stăpânire de sine.MCS 98.2

Satana urmărește pe tineri — Mintea care nu a fost sfințită nu primește puterea și mângâierea pe care Dumnezeu a pus-o la dispoziția tuturor acelor care vin la El. Există o neliniște, o preocupare arzătoare pentru ceva nou care să satisfacă, să facă pe plac și să fascineze mintea și această îngăduință este numită plăcere. Satana are farmece ademenitoare cu care stârnește interesul și incită imaginația tinerilor cu care îi ține în cursele sale. Nu vă clădiți caracterele pe nisip. — (Manuscript 59, 1900.)MCS 98.3