194. Omul a ieșit din mâna Creatorului său în mod desăvârșit ca alcătuire și frumos ca formă. Faptul că de șase mii de ani a suportat povara mereu crescândă de boală și nelegiuire este o dovadă concludentă a puterii de rezistență cu care a fost înzestrat la început. Și cu toate că antediluvienii s-au lăsat în stăpânirea păcatului fără nici o reținere, abia două mii de ani mai târziu s-a făcut simțită cu adevărat violarea legii naturale. Dacă Adam nu ar fi avut de la început o putere fizică mai mare decât au oamenii astăzi, neamul omenesc s-ar fi stins până acum.DH 117.3

De la cădere, de-a lungul generațiilor, a existat neîncetat o tendință regresivă. Boala s-a transmis de la părinți la copii, generație după generație. Chiar și copiii din leagăn suferă de pe urma bolilor provocate de părinții lor.DH 117.4

Moise, primul istoric, ne oferă o descriere destul de precisă a vieții sociale și individuale a zilelor de început ale istoriei lumii, dar nu descoperim nici un raport că vreun copil s-a născut orb, surd, beteag sau imbecil. Nu este amintit nici un caz de moarte naturală în pruncie, copilărie sau de timpuriu, în tinerețe. Anunțurile mortuare din Cartea Genezei arată astfel: “Toate zilele pe care le-a trăit Adam au fost de nouă sute treizeci de ani; apoi a murit.” “Toate zilele lui Set au fost de nouă sute doisprezece ani; apoi a murit.” În ce-i privește pe alții, raportul spune: “Și a murit după o bătrânețe fericită, înaintat în vârstă și sătul de zile”. Era atât de rar ca un fiu să moară înaintea tatălui său, încât un asemenea eveniment era considerat vrednic de a fi consemnat: “Haran a murit în fața tatălui său, Terah.” (Geneza 11, 28.) Patriarhii de la Adam la Noe, cu puține excepții, au trăit aproape câte o mie de ani. De atunci, durata medie de viață a tot scăzut.DH 117.5

În timpul primei veniri a Domnului Hristos, rasa umană degenerase deja într-atât, încât nu numai cei bătrâni, dar și cei de vârstă mijlocie și cei tineri erau aduși din toate cetățile la Mântuitorul pentru a fi vindecați de bolile lor. Mulți se trudeau sub povara unei mizerii de nespus.DH 117.6

Încălcarea legilor ființei, cu consecințele ei — suferința și moartea prematură, durează de atât de mult timp, încât aceste rezultate sunt privite ca o soartă hotărâtă dinainte oamenilor; dar Dumnezeu nu a creat neamul omenesc într-o asemenea condiție de slăbiciune. Această stare de lucruri nu este lucrarea Providenței, ci a omului. A fost provocată prin obiceiuri greșite, prin violarea legilor pe care Dumnezeu le-a dat pentru guvernarea existenței omului. Încălcarea neîntreruptă a legilor firii este o încălcare necurmată a Legii lui Dumnezeu. Dacă oamenii ar fi fost mereu supuși Legii Celor Zece Porunci, împlinind în viețile lor principiile acelor precepte, blestemul bolii care inundă acum lumea nu ar exista.DH 118.1

“Nu știți că trupul vostru este Templul Duhului Sfânt, care locuiește în voi, și pe care L-ați primit de la Dumnezeu? Și că voi nu sunteți ai voștri? Căci ați fost cumpărați cu un preț. Proslăviți dar pe Dumnezeu în trupul și în duhul vostru, care sunt ale lui Dumnezeu.” (1 Corinteni 6, 19.) Când oamenii urmează vreo cale care le risipește în mod inutil vitalitatea sau le întunecă intelectul, ei păcătuiesc împotriva lui Dumnezeu; ei nu-L proslăvesc în trupul și duhul lor, care sunt ale lui Dumnezeu.DH 118.2

Cu toate acestea, în ciuda insultei pe care I-a adus-o omul, iubirea lui Dumnezeu este încă pusă înaintea neamului omenesc; iar El îngăduie ca lumina să strălucească, făcându-l în stare pe om să vadă că, pentru a trăi o viață desăvârșită, trebuie să respecte legile naturale care îi guvernează făptura. Cât de important este atunci ca omul să umble în această lumină, folosindu-și spre slava lui Dumnezeu toate puterile, atât ale trupului cât și ale minții!DH 118.3

Ne aflăm într-o lume care este împotriva neprihănirii sau purității caracterului și mai ales împotriva creșterii în har. Oriunde privim, vedem întinare și stricăciune, diformitate și păcat. Cât de străine sunt toate acestea de lucrarea care trebuie împlinită în noi chiar înainte de a primi darul nemuririi! Aleșii lui Dumnezeu trebuie să rămână neîntinați în mijlocul stricăciunilor ce abundă în jurul lor în aceste ultime zile. Trupurile lor trebuie să fie făcute sfinte, spiritul lor, curat. Dacă această lucrare trebuie să fie înfăptuită, ea trebuie începută de îndată, cu hotărâre și pricepere. Duhul lui Dumnezeu ar trebui să aibă controlul deplin, influențând fiecare acțiune....DH 118.4

Oamenii au murdărit templul sufletului, iar Dumnezeu îi cheamă pe oameni să se trezească și să se străduiască din toate puterile lor să-și recâștige bărbăția pe care le-a dat-o Dumnezeu. Nimic în afară de harul lui Dumnezeu nu poate convinge și converti inima; numai de la El pot obține robii obiceiurilor putere pentru a rupe lanțurile care îi leagă. Îi este cu neputință unui om să-și aducă trupul ca jertfă vie, sfântă, plăcută lui Dumnezeu, în timp ce continuă să-și îngăduie obiceiuri care îl privează de vigoarea fizică, mintală și morală. Și iarăși spune apostolul: “Să nu vă potriviți chipului veacului acestuia, ci să vă prefaceți, prin înnoirea minții voastre, ca să puteți deosebi bine voia lui Dumnezeu: cea bună, plăcută și desăvârșită.” (Romani 12, 2.) — [Christian Temperance and Bible Hygiene, 7-11] Counsels on Health, 19-23 (1890).DH 119.1

Necunoașterea intenționată a legilor vieții

195. Ciudata lipsă a principiilor, prin care este caracterizată această generație și care se manifestă prin faptul că oamenii desconsideră legile de viețuire și ale sănătății, este uluitoare. Ignoranța învăluie acest subiect în timp ce lumina strălucește pretutindeni în jurul lor. Pentru majoritatea acestora, principala lor neliniște este: Ce voi mânca? Ce voi bea? Și cu ce mă voi îmbrăca? În pofida a tot ce se spune și se scrie în legătură cu modul în care ar trebui să ne purtăm cu trupurile noastre, apetitul este marea lege care are stăpânire în general asupra bărbaților și femeilor.DH 119.2

Puterile morale sunt slăbite, pentru că bărbații și femeile nu vor să trăiască în supunere față de legile sănătății și să facă din acest măreț subiect o datorie personală. Părinții dau ca moștenire copiilor propriile lor obiceiuri stricate, iar bolile dezgustătoare otrăvesc sângele și storc de puteri creierul. Majoritatea bărbaților și femeilor rămân în neștiință în privința legilor ființei lor și își îngăduie apetitul și pasiunea pe socoteala intelectului și simțului moral, părând dispuși să rămână ignoranți în ce privește rezultatul faptului că au încălcat legile firii omenești. Ei își îngăduie apetitul depravat folosind otrăvuri lente care strică sângele și subminează puterile creierului, aducând în consecință boala și moartea asupra lor. Prietenii lor numesc rezultatul acestei căi “încercarea trimisă de Providență”. Făcând aceasta, ei insultă Cerul. Prietenii acestora s-au răzvrătit împotriva legilor firii și au suferit pedeapsa pentru că au încălcat astfel legile ei. Suferința și mortalitatea tronează acum pretutindeni, mai cu seamă printre copii. Cât de mare este contrastul dintre această generație și aceia care au trăit în primele două mii de ani! — Testimonies for the Church, 3:140, 141 (1872).DH 119.3

Rezultatele sociale ale apetitului necontrolat

196. Împotriva fiecărei călcări a legilor vieții, organismul își va manifesta protestul. Acesta suportă abuzul atât cât este în stare; dar vine în cele din urmă răzbunarea, care cade atât asupra puterilor minții, cât și asupra celor fizice. Și ea nu se sfârșește o dată cu păcătosul; efectele acestei îngăduințe se văd adesea în descendenți și răul este astfel transmis din generație în generație.DH 120.1

Tinerii de astăzi sunt oglinda societății viitoare; și, privindu-i, ce putem spera legat de acel viitor? Majoritatea îndrăgesc distracțiile și au aversiune față de muncă. Le lipsește curajul moral de a-și tăgădui eul și de a răspunde la cerințele datoriei. Nu au decât o slabă stăpânire de sine și devin agitați și mânioși la cea mai mică ocazie. Foarte mulți, la orice vârstă și etapă a vieții, sunt fără principii sau conștiință; și, prin obiceiurile lor marcate de lenevie și risipă, se aruncă în desfrâu și corup societatea până când lumea noastră devine o a doua Sodomă. Dacă poftele și pasiunile ar fi sub stăpânirea rațiunii și religiei, societatea s-ar prezenta sub un aspect mult diferit. Dumnezeu nu a intenționat ca jalnica stare prezentă de lucruri să existe; ea a fost provocată prin grosolana încălcare a legilor naturale. — [Christian Temperance and Bible Hygiene, 44, 45] Counsels on Health, 112 (1890).DH 120.2

Încălcarea legilor naturale și spirituale

197. Multora dintre suferinzii care se vindecau Hristos le zicea: “Să nu mai păcătuiești ca să nu ți se întâmple mai rău.” (Ioan 5, 14.) În felul acesta, El ne învață că boala este călcarea legilor lui Dumnezeu, atât a celor naturale, cât și a celor spirituale. Nenorocirea cea mare din lumea aceasta n-ar exista dacă oamenii ar trăi în armonie cu planul Creatorului.DH 120.3

Hristos a fost Călăuza și Învățătorul vechiului Israel și l-a învățat că sănătatea este răsplata ascultării de legile lui Dumnezeu. Marele Medic, care i-a vindecat pe bolnavi în Palestina, vorbise poporului Său din stâlpul de nor, arătându-le ce trebuie să facă și ce va face Dumnezeu pentru ei. “Dacă vei asculta cu luare aminte glasul Domnului, Dumnezeului tău”, a zis El, “dacă vei face ce este bine înaintea Lui, dacă vei asculta de poruncile Lui, și dacă vei păzi toate legile Lui, nu te voi lovi cu nici una din bolile cu care am lovit pe egipteni; căci Eu sunt Domnul, care te vindecă.” (Exod 15, 26.) Hristos le-a dat israeliților îndrumări hotărâte cu privire la felul lor de viață și apoi i-a asigurat: “Domnul va îndepărta de tine orice boală.” (Deuteronom 7, 15.) Când au împlinit condițiile, au văzut că făgăduința era întemeiată: “Nici unul n-a șovăit dintre semințiile Lui.” (Psalmii 105, 37.)DH 121.1

Învățăturile acestea sunt pentru noi. Toți cei ce vor să-și păstreze sănătatea trebuie să împlinească anumite condiții. Domnul nu are plăcere când oamenii nu cunosc legile Lui, fie cele naturale, fie cele spirituale. Noi trebuie să lucrăm împreună cu Dumnezeu atât pentru vindecarea corporală, cât și pentru cea sufletească. — Hristos, Lumina lumii, 824 (1898).DH 121.2

Suferință adusă asupra noastră de noi înșine

198. Prin propriile obiceiuri greșite, neamul omenesc a adus asupra sa boli care au luat fel de fel de forme. Oamenii nu au studiat cum să viețuiască în mod sănătos, iar încălcarea legilor făpturii lor a produs o stare de lucruri deplorabilă. Oamenii au atribuit rareori suferințele lor adevăratei cauze — propria cale greșită pe care au urmat-o. Ei și-au îngăduit necumpătarea în mâncare și au făcut din apetit dumnezeul lor. Au manifestat în toate obiceiurile lor o indiferență față de sănătate și viață; și când, ca rezultat, boala a venit asupră-le, s-au silit să creadă că Dumnezeu era autorul ei, când, de fapt, propria lor umblare greșită a provocat rezultatul sigur. — How to Live, 3:49 (1866).DH 121.3

199. Boala nu vine niciodată fără o cauză. Calea este pregătită și boala este chemată prin nesocotirea legilor sănătății. Mulți suferă consecințele păcătuirii părinților lor. Deși ei nu sunt răspunzători pentru ceea ce au făcut părinții lor, este totuși de datoria lor să descopere ce constituie o încălcare a legilor sănătății și ce nu. Ei ar trebui să evite obiceiurile greșite ale părinților lor și, printr-o viețuire corectă, să-și asigure condiții mai bune.DH 122.1

Totuși, cei mai mulți suferă din cauza propriului lor comportament greșit. Ei nu țin seama de principiile sănătății prin obiceiurile lor de a mânca, de a bea, de a se îmbrăca și de a munci. Încălcarea legilor naturii atrage după sine un rezultat sigur; iar când boala vine asupra lor, mulți nu atribuie suferințelor lor cauza adevărată, ci murmură împotriva lui Dumnezeu din pricina afecțiunilor pe care le au. Însă Dumnezeu nu este răspunzător de suferința care urmează nesocotirii legii naturale....DH 122.2

Mâncatul fără discernământ este adesea cauza îmbolnăvirii, iar lucrul de care organismul are cea mai mare nevoie este acela de a fi ușurat de povara nefirească ce a fost pusă asupra sa. — The Ministry of Healing, 234, 235 (1905).DH 122.3

[Părinții seamănă semințele bolii și ale morții — 635.]

[Pedeapsa este inevitabilă — 11, 29, 30, 221, 227, 228, 250, 251, 294.]

Boala urmează îngăduirii apetitului

200. Multe persoane aduc boala asupra lor prin propria lor îngăduință. Nu au trăit în conformitate cu legile firii sau cu principiile curăției stricte. Alții au nesocotit legile sănătății în obiceiurile lor de a mânca, de a bea, de a se îmbrăca sau a lucra. — The Ministry of Healing, 227 (1905).DH 122.4

201. Mintea nici nu se epuizează și nici nu cedează nervos atât de des din cauza folosirii ei în mod sârguitor și a studiului intens, pe cât o face din cauza consumului de alimente necorespunzătoare la momente necorespunzătoare și din pricina nepăsării cu care sunt tratate legile sănătății.... Studiul sârguitor nu este cauza principală a prăbușirii puterilor mintale. Cauza de căpetenie este alimentația incorectă, mesele neregulate și lipsa exercițiului fizic. Orele neregulate de masă și de somn subminează puterile creierului. — The Youth's Instructor, 31 mai, 1894.DH 122.5

202. Mulți suferă și mulți merg în mormânt din cauza îngăduirii apetitului. Ei mănâncă ceea ce poftește gustul lor stricat, slăbind în felul acesta organele digestive și vătămându-și capacitatea de a asimila hrana care susține viața. Aceasta aduce o boală severă și foarte adesea urmează moartea. Mecanismul delicat al corpului este uzat prin obiceiurile sinucigașe ale acelora care ar trebui să știe mai bine aceste lucruri.DH 123.1

Comunitățile ar trebui să fie tari și sincere față de lumina pe care a dat-o Dumnezeu. Fiecare membru ar trebui să lucreze în cunoștință de cauză pentru a îndepărta din practica vieții sale orice poftă stricată. — Testimonies for the Church 6:372, 373 (1900).DH 123.2

[Bolile provocate de o dietă săracă (de bună voie) sunt greu de vindecat — 315.]

[Efectul alimentației necorespunzătoare asupra dispoziției și atmosferei din familie — 234.]

[Efectele reformei greșite — 316.]

Pregătirea căii pentru beție

203. Adesea, necumpătarea în consumul de alcool începe în cămin. Prin folosirea unor alimente grele, nesănătoase, organele digestive sunt slăbite și se creează o dorință pentru hrană încă și mai ațâțătoare. Astfel, apetitul este educat să râvnească neîncetat ceva și mai puternic. Cererea de stimulente devine mai frecventă și mai greu de respins. Organismul este otrăvit într-o măsură mai mică sau mai mare și, cu cât este mai slăbit, cu atât crește mai mult dorința față de aceste lucruri. Un pas făcut într-o direcție greșită pregătește calea pentru un altul. Mulți care nu se fac vinovați că au pus la masa lor vin sau tărie de orice fel își vor încărca mesele cu mâncare care generează o sete atât de mare pentru băuturi tari, încât le este aproape imposibil să reziste ispitei. Obiceiurile greșite în mâncare și băutură distrug sănătatea și pregătesc calea pentru beție. — The Ministry of Healing, 334 (1905).DH 123.3

Un ficat îmbolnăvit printr-o dietă greșită

204. Sabatul trecut, pe când vorbeam, fețele voastre palide mi-au apărut în față, așa cum mi-au fost arătate. Am văzut starea sănătății voastre și suferințele pe care le-ați îndurat timp atât de îndelungat. Mi s-a arătat că voi n-ați trăit sănătos. Apetitul vostru a fost nesănătos și voi v-ați satisfăcut gustul pe socoteala stomacului. Ați introdus în stomacul vostru substanțe care sunt imposibil de preschimbat în sânge bun. Aceasta a pus o grea povară asupra ficatului, din cauză că au fost deranjate organele digestive. Aveți ficatul bolnav. Reforma sănătății v-ar fi de mare folos, dacă amândoi ați îndeplini-o cu strictețe. Ați neglijat să faceți acest lucru. Apetitul vostru este bolnăvicios și, pentru că nu vă place o dietă simplă, naturală, compusă din făină de grâu nedecorticat, vegetale și fructe, pregătite fără condimente sau grăsime, voi călcați continuu legile pe care le-a stabilit Dumnezeu pentru organismul vostru. Cât timp faceți acest lucru, trebuie să suferiți pedeapsa, pentru că, pentru fiecare călcare de lege este aplicată o pedeapsă. Totuși, vă mirați de continua voastră sănătate slabă. Fiți siguri că Dumnezeu nu va face o minune spre a vă salva de consecințele acțiunilor voastre.... — Testimonies for the Church 2:67-70 (1868).DH 123.4

Alimentele bogate și febra

Nu există nici un tratament care să vă poată scăpa de dificultățile voastre prezente, în timp ce mâncați și beți așa cum faceți. Puteți înfăptui pentru voi ceea ce medicul cel mai experimentat nu poate face niciodată. Puneți-vă în ordine dieta. Adesea, pentru a vă satisface gustul, puneți o povară aspră asupra organelor digestive, prin introducerea în stomac a hranei care nu este cea mai sănătoasă și, uneori, în cantități exagerate. Aceasta obosește stomacul și-l face incapabil să primească până și cea mai sănătoasă hrană. Voi țineți stomacul într-o continuă slăbiciune din cauza relelor voastre obiceiuri alimentare. Hrana voastră este prea îmbelșugată. Ea nu este pregătită într-un fel simplu și natural, ci este cu totul nepotrivită pentru stomac, cât timp ați pregătit-o pentru a satisface gustul. Organismul este împovărat și se străduiește să reziste eforturilor voastre de a-l paraliza. Răceala și febra sunt rezultatul acelor încercări de a se elibera de povara pe care ați pus-o asupra lui. Trebuie să suferiți pedeapsa pentru călcarea legilor organismului. Dumnezeu a stabilit legi în organismul vostru, pe care nu le puteți călca fără să suferiți pedeapsa. Ați ținut seamă de gust, fără să vă pese de sănătate. Ați făcut unele schimbări, dar n-ați făcut decât primii pași în reforma dietei. Dumnezeu cere de la noi cumpătare în toate lucrurile. “Deci, fie că mâncați, fie că beți, fie că faceți altceva; să faceți totul spre slava lui Dumnezeu.”DH 124.1

A da vina pe providența Divină

Dintre toate familiile pe care le cunosc, nici una nu are nevoie de binefacerile reformei sănătății mai mult ca voi. Gemeți sub dureri și istoviri pe care nu le puteți explica și căutați să vă supuneți cu bunăvoință atât cât puteți, crezând că soarta voastră este suferința și că așa a rânduit-o Providența. Dacă ați putea avea ochii deschiși și ați vedea pașii făcuți de-a lungul vieții voastre, prin care ați ajuns exact în starea actuală de sănătate precară, ați fi uimiți de orbirea voastră, de a nu vedea mai dinainte adevărata situație. Ați dat naștere unor pofte nefirești și nu vă bucurați nici pe jumătate de hrana voastră față de cum v-ați fi putut bucura dacă n-ați fi folosit greșit apetitul vostru. Voi ați denaturat cele firești și ați suportat consecințele — și ce durere a urmat!DH 125.1

Prețul unei “mese bune”

Organismul suportă abuzul atât cât poate, fără să se opună, apoi se trezește și face eforturi mari să scape de poverile și tratamentul rău de care a suferit. Vine apoi durerea de cap, răceala, febra, nervozitatea, paralizia și alte rele, prea numeroase spre a le aminti. Un fel greșit de mâncare și băutură nimicește sănătatea, și cu ea, și farmecul vieții. Ah, de câte ori ați cumpărat așa numita mâncare bună pe socoteala unui organism iritat, a pierderii apetitului și a somnului! Neputința de a te bucura de hrană, noaptea fără somn, ceasurile de suferință — toate pentru o mâncare prin care a fost satisfăcut gustul!DH 125.2

Mii au cedat apetitului lor stricat, mâncând o mâncare bună, așa cum o numeau ei, și, drept rezultat, și-au provocat febra sau alte boli acute și moartea sigură. Aceasta este o bucurie cumpărată cu un preț enorm. Totuși, mulți au făcut-o, și acești sinucigași sunt elogiați de prietenii lor și de pastor și trimiși, la decesul lor, direct în cer. Ce idee! Mâncăcioși lacomi în cer! Nu, nu; unii ca aceștia niciodată nu vor intra pe porțile de mărgăritare ale cetății de aur a lui Dumnezeu. Niciodată aceștia nu vor fi înălțați la dreapta lui Isus, scumpul Mântuitor, Omul care a suferit pe Golgota, a cărui viață a fost o viață de continuă lepădare de sine și sacrificiu. Pentru toți aceștia există un loc anumit, printre cei nevrednici, care nu pot avea parte de o viață mai bună, moștenirea cea nepieritoare.DH 125.3

Efectul dietei necorespunzătoare asupra dispoziției

205. Mulți își strică dispoziția mâncând în mod necorespunzător. Ar trebui să fim tot atât de atenți să învățăm lecțiile reformei sănătății precum suntem să ne pregătim studiile în mod desăvârșit; căci obiceiurile pe care le adoptăm în această direcție ne ajută la formarea caracterelor pentru viața viitoare. Este cu putință ca o persoană să-și strice experiența spirituală printr-o folosire greșită a stomacului. — Letter 274, 1908.DH 126.1

Apeluri pentru a face reformă

206. Acolo unde au fost îngăduite obiceiuri greșite de alimentație, reforma nu ar trebui amânată nici o clipă. Când dispepsia a rezultat în urma suprasolicitării stomacului, ar trebui făcute eforturi, cu băgare de seamă, pentru ca energia rămasă — a forțelor vitale — să fie păstrată, prin renunțarea la orice povară supărătoare. S-ar putea ca stomacul să nu-și mai recapete niciodată pe deplin sănătatea după un abuz prelungit; însă promovarea unei alimentații corecte va înlătura orice altă debilitare a lui și mulți se vor însănătoși aproape în întregime. Nu este ușor de prescris reguli care să se potrivească fiecărui caz. Dar, acordând atenție principiilor de alimentare corectă, se pot face reforme substanțiale, iar bucătăreasa nu va mai fi nevoită să se străduiască neîncetat pentru a ispiti apetitul.DH 126.2

Cumpătarea în alimentație este răsplătită prin vigoare mintală și morală; ajută totodată și la ținerea sub control a pasiunilor. — The Ministry of Healing, 308 (1905).DH 126.3

207. Ar trebui alese acele alimente care furnizează cel mai bine elementele necesare construirii corpului. În această alegere, apetitul nu este ghidul cel mai sigur. Prin obiceiuri greșite de alimentație, apetitul a devenit stricat. El cere adesea hrană care vatămă sănătatea și provoacă slăbiciune, în loc să aducă tărie. Nu ne putem conduce sigur după obiceiurile societății. Boala și suferința care se întâlnesc la orice pas se datorează în general greșelilor populare în ce privește alimentația. — The Ministry of Healing, 295 (1905).DH 126.4

208. Numai când avem o cunoaștere a principiilor viețuirii sănătoase putem fi cu adevărat treji pentru a vedea relele care rezultă dintr-o alimentație necorespunzătoare. Cei care, după ce își văd greșelile, au curajul să-și schimbe obiceiurile, vor găsi că procesul de reformă necesită luptă și perseverență; însă o dată ce se formează gusturile corecte, își vor da seama că folosirea alimentelor pe care le priveau înainte ca fiind inofensive așeza încet dar sigur temelia dispepsiei și a altor boli. — Testimonies for the Church 9:160 (1909).DH 127.1

209. Dumnezeu cere de la poporul Său să înainteze continuu. Trebuie să învățăm că îngăduirea poftei este cea mai mare piedică pentru progresul minții și sfințirea sufletului. Cu toate declarațiile noastre despre acceptarea reformei sănătății, mulți dintre noi mănâncă incorect. Îngăduirea apetitului este cauza de căpetenie a debilității fizice și mintale și stă, în linii mari, la temelia slăbiciunii și morții premature. Cel ce caută să obțină o curăție a spiritului să țină minte că în Hristos există putere de a stăpâni apetitul. — Testimonies for the Church 9:156 (1909).DH 127.2

[Alimentația în exces, o cauză a bolii: vezi secțiunea a VII-a, “A mânca în exces”, și secțiunea a VIII-a, “Stăpânirea apetitului”.]

[Legătura dintre alimentația cu carne și boală — 668-677, 689, 690, 691, 692, 713, 722.]

[Boala provocată de folosirea ceaiului și cafelei — 734, 736, 737, 741.]

Capitolul 5 — Fiziologia digestiei

Capitolul 7 — A mânca în exces