Loading...
Larger font
Smaller font
Copy
Print
Contents
Mărturii pentru comunitate, vol. 7 - Contents
  • Results
  • Related
  • Featured
No results found for: "".
  • Weighted Relevancy
  • Content Sequence
  • Relevancy
  • Earliest First
  • Latest First
    Larger font
    Smaller font
    Copy
    Print
    Contents

    O chemare din partea rasei negre

    Domnul a privit cu întristare la cea mai înduioșătoare dintre toate priveliștile — rasa neagră în sclavie. El dorește ca, în lucrarea noastră pentru ei, să ne amintim de eliberarea lor providențială din sclavie, de legătura lor comună cu noi prin creațiune și răscumpărare și de dreptul lor la binecuvântările libertății.7M 223.2

    Cu câtva timp în urmă, într-o noapte, mi se părea că sunt în adunarea în care se discuta lucrarea din câmpul sudic. Era o grupă de negri inteligenți care puneau următoarele întrebări: “Dumnezeu nu are nici o solie pentru negrii din Sud? Ei nu au un suflet de mântuit? Noul Testament nu-i include și pe ei? Dacă Domnul urmează să vină în curând, nu a venit timpul să se facă ceva pentru câmpul sudic?”7M 223.3

    “Noi”, se spunea, “nu punem la îndoială nevoia de lucrare misionară în țările străine. Dar punem la îndoială dreptul acelora care pretind că au adevărul prezent, de a trece pe lângă milioanele de ființe omenești din propria lor țară, dintre care mulți sunt tot atât de necunoscători ca și păgânii. Pentru ce se face atât de puțin pentru negrii din sud, dintre care mulți sunt ignoranți și lipsiți și au nevoie să fie învățați că Hristos este Creatorul și Răscumpărătorul lor? Cum pot crede ei în Acela despre care nu au auzit? Cum pot auzi ei fără un predicator? Și cum poate cineva să predice dacă nu e trimis?”7M 224.1

    “Așezăm aceasta înaintea acelora care pretind a crede adevărul prezent. Ce faceți voi pentru rasa neagră neluminată? Pentru ce nu aveți o înțelegere mai adâncă a nevoilor câmpului sudic? Nu apasă asupra slujitorilor Evangheliei răspunderea de a pune în mișcare planuri potrivit cărora poporul acesta să poată fi educat? Nu învață lucrul acesta însărcinarea dată de Mântuitorul? E drept că aceia care se pretind că sunt creștini să se țină departe de lucrarea aceasta, lăsând ca doar câțiva, puțini la număr, să poarte povara? În toate planurile voastre pentru lucrare misionară medicală și lucrare misionară în țări străine, n-are Dumnezeu nici o solie pentru noi?”7M 224.2

    Atunci S-a ridicat Acela care are autoritate și i-a invitat pe toți să țină seama de învățătura pe care Domnul a dat-o cu privire la lucrarea din sud. El a spus: “Mult mai multă lucrare evanghelistică ar trebui să se facă în sud. Ar trebui să fie o sută de lucrători acolo unde acum este numai unul.”7M 224.3

    “Poporul lui Dumnezeu să se trezească. Credeți că Domnul va binecuvânta pe aceia care n-au simțit nici o povară pentru lucrarea aceasta și care îngăduie să fie închisă calea pentru înaintarea ei?”7M 224.4

    Când s-au rostit cuvintele acestea, a fost o mare frământare. Unii s-au oferit ca misionari, în timp ce alții ședeau în tăcere, în aparență neavând nici un interes pentru subiect.7M 225.1

    Apoi s-au rostit cuvintele: “Sudul este un câmp foarte nepromițător; dar cât de schimbat ar fi față de ce este acum dacă, după ce negrii au fost eliberați din sclavie, bărbați și femei ar fi lucrat pentru ei așa cum ar trebui să o facă creștinii, învățându-i cum să-și poarte singuri de grijă!”7M 225.2

    Starea negrilor din sud nu este mai descurajatoare de cum a fost starea lumii când Domnul Hristos a părăsit cerul pentru a veni în ajutorul ei. El a văzut omenirea afundată în ticăloșie și păcătoșenie. El știa că femeile și bărbații erau depravați și decăzuți și că ei cultivau cele mai murdare vicii. Îngerii erau uimiți că Hristos ar putea să ia asupra Sa o sarcină care li se părea fără nădejde. Ei se mirau că Dumnezeu poate să tolereze un neam atât de păcătos. Ei nu puteau vedea un loc pentru iubire. Dar “Dumnezeu a iubit lumea atât de mult, încât a dat pe unicul Său Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viață veșnică”. (Ioan 3, 16.)7M 225.3

    Domnul Hristos a venit în lumea aceasta cu o solie de har și de iertare. El a pus temelia unei religii prin care Iudei și Neamuri, negri și albi, liberi și robi, sunt legați laolaltă într-o frăție comună, recunoscuți ca egali înaintea lui Dumnezeu. Mântuitorul are o iubire nelimitată pentru fiecare ființă omenească. În fiecare dintre ele, El vede o posibilitate de dezvoltare. Cu energie și nădejde dumnezeiască El îi salută pe toți aceia pentru care și-a dat viața. În tăria Lui ei pot trăi o viață bogată în fapte bune, plină de puterea Duhului Sfânt.7M 225.4

    Larger font
    Smaller font
    Copy
    Print
    Contents