Secțiunea 17 — Psihologie practică

Capitolul 84 — Tratarea emoțiilor

Noi nu putem cunoaște motivațiile — Aduceți-vă aminte că nu puteți ști ce se află în inimile oamenilor. Voi nu cunoașteți motivele care au determinat acțiunile pe care le considerați greșite. Multe persoane nu au beneficiat de o educație corectă; caracterele lor sunt deformate, ei sunt aspri și irascibili și par lipsiți de orice scrupule. Dar harul Domnului Hristos îi poate schimba. Să nu-I îndepărtați și să nu-I faceți să se descurajeze sau să dispere, spunându-le: “M-ai dezamăgit, așa că nu mai încerc să te ajut”. Este suficient să rostim câteva cuvinte sub influența provocării — doar atât cât considerăm că merită acele persoane — iar aceasta poate să rupă legăturile care ar fi trebuit să unească inima noastră cu inimile lor.2MCP 755.1

Trăirea consecventă, răbdarea îndelungă, spiritul care rămâne netulburat de provocare constituie întotdeauna argumentul cel mai convingător și apelul cel mai solemn. Dacă ați avut ocazii și avantaje de care alții nu au avut șansa să beneficieze, gândiți-vă la aceasta și fiți întotdeauna niște învățători amabili, atenți, sensibili și înțelepți.2MCP 755.2

Atunci când imprimăm un sigiliu pe ceară, dacă dorim ca formele să fie distincte și pronunțate, nu-l presăm într-o manieră grăbită și brutală; ci îl așezăm cu atenție și îl presăm treptat și precis, până când urmele se fixează în materialul moale. Sufletele omenești trebuie tratate în același fel. Secretul puterii influenței creștine este perseverența, iar aceasta depinde de statornicia voastră în manifestarea caracterului lui Hristos. Ajutați-i pe cei care au greșit, Împărtășindu-le propria voastră experiență. Arătați-le cum — atunci când voi ați făcut greșeli — răbdarea, bunătatea și sprijinul fraților conlucrători v-au oferit curaj și speranță. — Testimonies on Sabbath-School Work, 116, 117 (1900). (Counsels on Sabbath School Work, 100, 101).2MCP 755.3

Lupta cu o putere care pune stăpânire pe minte, suflet și trup — Lumea este asaltată cu o intensitate nemaivăzută până acum. În distracții, în câștigarea banilor, în lupta pentru putere, în însăși lupta pentru existență, există o forță teribilă care pune stăpânire pe minte, suflet și trup. În mijlocul goanei iraționale în care ne aflăm, Dumnezeu ne vorbește. El ne invită să venim la o parte și să petrecem un timp în comuniune cu El. “Fiți liniștiți, și să știți că Eu sunt Domnul”. (Psalmii 46, 10.) — Education, 260 (1903).2MCP 756.1

Vindecarea suferințelor spirituale — Această lume este asemenea unui azil imens, dar Domnul Hristos a venit pentru a-i vindeca pe bolnavi și pentru a proclama eliberarea celor înrobiți de Satana. În El Însuși era putere și sănătate. Celor bolnavi și suferinzi și celor posedați de demoni, Domnul le oferea propria Lui viață. El nu a întors spatele nici unuia dintre cei care veneau să primească puterea Sa vindecătoare. Isus știa că cei care I se rugau pentru ajutor aduseseră boli grave asupra lor înșiși; dar nu a refuzat să-i vindece. Când puterea lui Hristos pătrundea în sărmanele suflete, acestea erau convinse de păcat și multe erau vindecate atât de suferințele spirituale, cât și de maladiile fizice. Evanghelia continuă să aibă aceeași putere. De ce să nu ne așteptăm să asistăm și noi acum la rezultate asemănătoare? — The Desire of Ages, 823 (1898).2MCP 756.2

Oamenii sunt mâinile îngerilor — Oamenii sunt mâinile ființelor îngerești, deoarece îngerii angajează mâini omenești în lucrarea practică de slujire. În calitate de colaboratori ai îngerilor, oamenii trebuie să cunoască și să folosească facilitățile oferite ființelor îngerești. Unindu-ne cu puteri omniprezente, suntem binecuvântați prin educația și experiența lor înaltă. Dacă devenim părtași ai naturii divine și îndepărtăm egoismul din viețile noastre, ne vor fi dăruite talente deosebite cu ajutorul cărora să venim în ajutorul altora. Aceasta este modalitatea cerească de a administra puterea mântuitoare. — Testimonies for the Church 6:456, 457 (1900).2MCP 756.3

Partea omului și partea divină în perioadele de conflict — Domnul își încredințează întotdeauna lucrarea în mâini omenești. Acesta este contextul cooperării dintre divin și uman. Omul lucrează în ascultare de lumina divină primită. Dacă Saul ar fi spus: Doamne, nu mă simt înclinat în nici o privință să respect îndrumările Tale specifice, pentru a contribui la propria mea mântuire, atunci nici dacă Domnul ar fi îngăduit să strălucească asupra lui Saul o lumină de zece ori mai puternică nu ar fi fost de nici un folos.2MCP 757.1

Lucrarea omului este aceea de a coopera cu divinul. Dar, o dată cu momentul marii hotărâri a omului de a-și subordona voința și modul de viață față de voința și îndrumările lui Dumnezeu și de a deveni dependent de influențele pline de har care l-au însoțit de-a lungul întregii lui vieți, se declanșează cel mai dur și mai greu conflict. Lucrarea omului este tocmai aceea de a-i îngădui lui Dumnezeu să lucreze — “Căci Dumnezeu este Acela care lucrează în voi, și vă dă, după plăcerea Lui, și voința și înfăptuirea”. (Filipeni 2, 13.) Caracterul omului decide natura deciziilor și a faptelor lui. Acțiunile nu trebuie să se conformeze cu simțămintele și înclinațiile, ci cu voința explicită a Tatălui nostru, care este în ceruri. Să ascultăm și să respectăm îndrumările Duhului Sfânt. — Letter 135, 1898.2MCP 757.2

Vorbiți despre puterea lui Dumnezeu — Când cineva vă întreabă ce mai faceți, nu încercați să vă gândiți la ceva trist, pe care să-l spuneți cu scopul de a câștiga simpatia. Nu vorbiți despre lipsa voastră de credință și despre necazuri și suferințe. Ispititorul se delectează când aude asemenea cuvinte. Când discutați despre subiecte întunecoase, voi îl glorificați pe Satana. Noi nu trebuie să ne gândim la marea putere a lui Satana și să ne lăsăm copleșiți. Vorbind despre puterea lui Satana, de cele mai multe ori, noi ne predăm în mâinile sale.2MCP 757.3

În loc de a vorbi despre puterea lui Satana, să vorbim despre marea putere a lui Dumnezeu, care lucrează ca să unească toate interesele noastre cu interesele Sale. Vorbiți despre puterea inegalabilă a lui Hristos și despre gloria Lui. Întregul cer este interesat de mântuirea noastră. Îngerii lui Dumnezeu, mii și mii și de zece ori zece mii, sunt însărcinați cu misiunea de a le sluji celor care vor fi moștenitorii mântuirii. Ei ne apără împotriva răului și alungă puterile întunericului, care caută să ne distrugă. Oare nu avem nici un motiv de a fi mulțumitori în fiecare moment, de a fi mulțumitori chiar și atunci când pe calea noastră par să existe dificultăți? — The Ministry of Healing, 253, 254 (1905).2MCP 758.1

Nu vorbiți despre sentimentele negative — Dacă nu vă simțiți cu inima ușoară și voioși, nu vorbiți despre simțămintele voastre. O religie rece și întunecată nu va atrage niciodată sufletele la Hristos. Ci le alungă departe de El, în cursele pe care Satana le-a întins pentru picioarele care alunecă. În loc să vă gândiți la descurajări, gândiți-vă la puterea pe care puteți să o cereți în Numele lui Hristos. Ancorați-vă imaginația cu fermitate în lucrurile nevăzute. Gândurile voastre să fie îndreptate spre dovezile marii iubiri a lui Dumnezeu pentru voi. Credința poate suporta încercarea, poate rezista ispitei și poate purta povara dezamăgirii. Domnul Isus este Mijlocitorul nostru. Prin lucrarea Lui ne este asigurat totul. — The Ministry of Healing, 488 (1905).2MCP 758.2

Zâmbete și cuvinte voioase — Dacă privim la partea luminoasă a lucrurilor, vom descoperi suficiente motive pentru a fi fericiți și voioși. Dacă suntem zâmbitori, ni se va răspunde la fel; dacă adresăm cuvinte plăcute și voioase, ni se va vorbi în aceeași manieră.2MCP 758.3

Dacă par atât de descurajați și deprimați ca și când s-ar considera lipsiți de prieteni, creștinii creează o imagine greșită a religiei. În unele situații, s-a promovat ideea că voioșia și buna dispoziție sunt incompatibile cu demnitatea caracterului creștin; dar aceasta este o greșeală totală. Cerul este un loc al bucuriei. — The Signs of the Times, 12 februarie, 1885.2MCP 758.4

Voioșia luminează calea vieții — În loc de a stărui asupra supărărilor și necazurilor, fiecare om are datoria de a cultiva voioșia. Mulți nu numai că își produc în felul acesta o stare deplorabilă, dar sacrifică sănătatea și fericirea pe altarul unei imaginații bolnave. În jurul lor există lucruri dezagreabile, iar nemulțumirea continuă este exprimată în înfățișarea lor într-o manieră mult mai evidentă decât dacă ar fi fost rostită prin cuvinte.2MCP 759.1

Asemenea simțăminte descurajatoare produc mari daune sănătății, deoarece tulbură procesul digestiei și împiedică o bună nutriție. Deși teama și îngrijorarea nu pot repara nici măcar un singur rău, ele pot crea mari pagube; dar speranța și voioșia luminează calea vieții altora și sunt “viață pentru cei ce le descoperă și sănătate pentru trupurile lor”. — The Signs of the Times, 12 februarie, 1885. (My Life Today, 153).2MCP 759.2

Timpul mesei și emoțiile — Învățați pentru voi înșivă ce trebuie să mâncați, care sunt sortimentele de alimente care vă hrănesc cel mai bine, iar apoi respectați îndrumările rațiunii și ale conștiinței. În timpul mesei, înlăturați orice îngrijorare și orice gând tulburător. Nu fiți grăbiți, ci mâncați încet, cu bună dispoziție, cu inima plină de mulțumire la adresa lui Dumnezeu pentru toate binecuvântările Sale. Nu vă angajați într-o activitate intelectuală imediat după masă. Faceți exerciții fizice moderate și oferiți-i stomacului puțin timp pentru a-și începe lucrarea. — Gospel Workers, 241, 242 (1892). (Counsels on Health, 565).2MCP 759.3

Cultivarea erorii împiedică dezvoltarea minții — Mintea care a fost stăpânită cândva de eroare nu va reuși niciodată să se deschidă față de adevăr, nici chiar după o lucrare de cercetare. Vechile teorii vor pretinde să fie recunoscute. Lucrurile adevărate, nobile și sfințitoare vor fi înțelese confuz. Superstițiile vor pătrunde în minte, amestecându-se cu adevărul, și vor continua să-și exercite fără încetare influența lor înjositoare.2MCP 759.4

Cunoașterea creștină se deosebește în mod distinctiv printr-o superioritate inegalabilă în tot ce este legat de pregătirea pentru viitor și viața veșnică. Acesta este elementul care deosebește cititorul credincios al Bibliei, care a primit în inimă comorile prețioase ale adevărului, de scepticul care crede în filozofia păgână.2MCP 759.5

Pătrundeți înțelesul adânc al cuvântului “stă scris”. Alungați din minte teoriile înfumurate și periculoase care, dacă sunt favorizate, vor înrobi mintea într-o asemenea măsură, încât omul să nu poată deveni o nouă creatură în Hristos. Mintea trebuie să fie supravegheată, apărată fără încetare și hrănită cu unica hrană care poate fortifica experiența religioasă. — Manuscript 42, 1904. (Medical Ministry, 89).2MCP 760.1

Puterea divină este singura speranță a reformei — Fără puterea divină nu poate fi înfăptuită nici o reformă spirituală veritabilă. Barierele omenești ridicate împotriva înclinațiilor naturale și cultivate sunt asemenea unor stăvilare de nisip în fața unui torent. Până când viața Domnului Hristos nu devine o putere conducătoare a vieților noastre, noi nu vom putea rezista ispitelor care ne asaltează dinăuntru și din afară. — The Ministry of Healing, 130 (1905).2MCP 760.2

Puterea trimișilor îngerești trebuie unită cu puterea umană. Aceasta este singura cale de a fi plini de succes. — Letter 34, 1891.2MCP 760.3

Să nu stăruim asupra propriilor noastre emoții — Nu este înțelept să privim la noi înșine și să ne cercetăm propriile noastre emoții. Dacă procedăm astfel, vrăjmașul ne va întâmpina cu dificultăți și ispite care slăbesc credința și distrug curajul. Prin cercetarea atentă a propriilor emoții și dezlănțuirea propriilor noastre simțăminte, noi favorizăm îndoiala și ne aruncăm singuri în mijlocul dificultăților. Să ne îndepărtăm privirile de la noi înșine și să le îndreptăm spre Domnul Isus. — The Ministry of Healing, 249 (1905).2MCP 760.4

Emoțiile negative sunt schimbate prin Duhul lui Dumnezeu — Când Duhul lui Dumnezeu ia inima în stăpânire, viața este schimbată. Gândurile păcătoase sunt înlăturate, faptele rele sunt părăsite; iubirea, umilința și pacea iau locul mâniei, invidiei și certurilor. Bucuria ia locul tristeții, iar fața reflectă bucuria cerului. Nimeni nu vede mâna care ridică povara, nimeni nu vede lumina care coboară din curțile cerului. Binecuvântarea vine în clipa în care sufletul se predă prin credință lui Dumnezeu. Apoi, acea putere pe care nu o poate vedea nici un ochi omenesc creează o nouă făptură după chipul lui Dumnezeu. — The Review and Herald, 19 noiembrie, 1908. (My Life Today, 46).2MCP 760.5

Nevoia unei mari înțelepciuni — În tratarea bolilor provocate de minte este nevoie de o mare înțelepciune. O inimă bolnavă și tristă, o minte descurajată au nevoie de un tratament foarte atent.... Acești bolnavi pot fi vindecați numai printr-o simpatie duioasă. Mai întâi, medicul trebuie să le câștige încrederea și apoi să-i îndrume spre Marele Vindecător. Dacă acești bolnavi pot fi conduși prin credință la Marele Medic și dacă ei pot avea încredere în faptul că El Se ocupă de cazul lor, aceasta le va elibera mintea și adesea le va reda sănătatea trupului. — The Ministry of Healing, 244 (1905).2MCP 761.1

Amabilitatea lui Hristos în tratarea minții oamenilor — Domnul Hristos consideră interesele oamenilor ca fiind propriile Lui interese. Lucrarea care poartă acreditarea divină este o lucrare care manifestă spiritul lui Isus, care dezvăluie dragostea Sa, grija, sensibilitatea și amabilitatea Sa în tratarea minții oamenilor. Ce descoperiri ar ajunge la cunoștința oamenilor, dacă ar putea fi îndepărtată cortina și ați putea vedea rezultatele activității voastre în tratarea celor greșiți, care au avut nevoie de tratamentul cel mai potrivit cu putință pentru a nu fi îndepărtați de pe cale! “Întăriți-vă dar mâinile obosite și genunchii slăbănogiți; croiți cărări drepte cu picioarele voastre, pentru ca cel ce șchiopătează să nu se abată din cale, ci mai degrabă să fie vindecat.” (Evrei 12, 12.13.) — Special Testimonies, Seria A 3:9, 10, 3 august 1894. (Testimonies to Ministers and Gospel Workers, 184, 185.)2MCP 761.2

Fluxul de putere dătătoare de viață — Dincolo de întreaga activitate de vindecare a Domnului Hristos se află puterea iubirii, iar noi putem fi instrumente ale lucrării Sale numai dacă suntem părtași ai acestei iubiri, prin credință. Dacă neglijăm să ne unim cu Hristos printr-o legătură divină, fluxul de putere dătătoare de viață nu poate curge în torente bogate dinspre noi înspre oameni. — The Desire of Ages, 825 (1898).2MCP 761.3

Unica sursă a păcii — Pacea neîntreruptă și adevărata liniște a spiritului nu au decât o singură sursă. Despre aceasta vorbea Domnul Hristos când spunea: “Veniți la Mine, toți cei trudiți și împovărați, și Eu vă voi da odihnă”. (Matei 11, 28.) “Vă las pacea Mea, vă dau pacea Mea. Nu v-o dau cum o dă lumea.” (Ioan 14, 27.) Domnul nu oferă această pace în mod separat de propria Sa Persoană. Ea se află în Domnul Hristos, iar noi o putem primi numai primindu-L pe El. — The Ministry of Healing, 247 (1905).2MCP 762.1

Experiența Lui trebuie să fie experiența noastră — Prin Hristos, strigătul omenirii a ajuns până la Părintele milei infinite. Ca om, El a implorat tronul lui Dumnezeu, până când natura Sa umană a fost încărcată cu un flux ceresc, care trebuia să unească natura umană și natura divină. Printr-o comuniune continuă, El a primit de la Dumnezeu viață, ca s-o poată răspândi lumii. Experiența Lui trebuie să fie experiența noastră. — The Desire of Ages, 363 (1898).2MCP 762.2