Crearea pământului
Lucrarea creației nu poate fi explicată de către știință. Ce știință poate explica misterul vieții?DV 414.2
“Prin credință pricepem că lumea a fost făcută prin Cuvântul lui Dumnezeu, așa că tot ce se vede n-a fost făcut din lucruri care se văd.” (Evrei 11, 3.)DV 414.3
“Eu întocmesc lumina și fac întunericul ...,
Eu, Domnul, fac toate aceste lucruri....
Eu am făcut pământul
Și am făcut pe om pe el;
Eu, cu mâinile Mele, am întins cerurile
Și am așezat toată oștirea lor.” (Isaia 45, 7-12.)
“Cum le-am chemat, s-au și înfățișat îndată.” (Isaia 48, 13.)DV 414.4
Pentru crearea pământului, Dumnezeu nu a rămas dator materiei preexistente. “El a zis și s-a făcut; a poruncit și a luat ființă.” (Psalmii 33, 9.) Toate lucrurile, materiale sau spirituale, s-au înfățișat înaintea lui Iehova, Domnul, la cuvântul Său și au fost create pentru un scop care Îi aparține personal. Cerurile și toată oștirea lor, pământul și toate lucrurile de pe el și-au început existența prin suflarea gurii Sale.DV 414.5
La crearea omului s-a descoperit puterea unui Dumnezeu existent ca Persoană. Când Dumnezeu l-a făcut pe om după chipul Său, forma umană era perfectă în toate întocmirile ei, însă era fără viață. Atunci, un Dumnezeu personal, existent prin Sine Însuși, a suflat asupra acelei forme suflarea de viață și omul a devenit o ființă vie, inteligentă. Toate părțile organismului uman au fost puse în mișcare. Inima, arterele, venele, limba, mâinile, picioarele, simțurile, facultățile mintale, toate și-au început lucrul și toate au fost condiționate de niște legi. Omul a devenit un suflet viu. Prin Hristos - Cuvântul, Dumnezeu ca Persoană l-a creat pe om și l-a înzestrat cu inteligență și putere.DV 415.1
Făptura noastră nu era ascunsă de privirile Sale când eram concepuți în taină; ochii Săi vedeau ființa noastră, încă nedesăvârșită, iar în cartea Sa erau consemnate toate mădularele noastre încă pe când nu exista nici unul.DV 415.2
Deasupra tuturor celorlalte categorii de făpturi inferioare, Dumnezeu a plănuit ca omul, lucrarea care a încoronat creația Sa, să exprime gândirea Lui și să dezvăluie slava Sa. Dar omul nu trebuie să se înalțe pe sine ca fiind Dumnezeu.DV 415.3
”Strigați de bucurie către Domnul ...
Slujiți Domnului cu bucurie,
Veniți înaintea Lui cu cântece de biruință.
Să știți că Domnul este Dumnezeu:
El ne-a făcut, și nu noi înșine.
Noi suntem poporul Lui și turma pășunii Lui.
Intrați cu mulțumiri pe porțile Lui,
Cu laude în curțile Lui!
Mulțumiți-I și binecuvântați-I Numele!” (Psalmii 100, 1-4.)
“Înălțați pe Domnul Dumnezeul nostru
Și închinați-vă la muntele sfințeniei Lui.
Căci Domnul Dumnezeul nostru este sfânt!” (Psalmii 99, 9.)DV 415.4
Dumnezeu este ocupat fără încetare cu susținerea și folosirea ca slujitori ai Săi a lucrurilor pe care le-a făcut. El lucrează prin legile naturii, folosindu-le ca unelte ale Sale. Acestea nu funcționează prin ele însele. În lucrarea ei, natura mărturisește despre prezența și influența activă a unei Ființe care pune în mișcare toate lucrurile după voia Sa.DV 416.1
“Cuvântul Tău, Doamne,
Dăinuiește în veci în ceruri.
Credincioșia Ta ține din neam în neam;
Tu ai întemeiat pământul și el rămâne tare.
După legile Tale stă în picioare totul astăzi,
Căci toate lucrurile îți sunt supuse.” (Psalmii 119, 89-91.)
“Domnul face tot ce vrea în ceruri
Și pe pământ, în mări și în toate adâncurile.” (Psalmii 135, 6.)
“El a poruncit și au fost făcute,
Le-a întărit pe veci de veci;
Le-a dat legi și nu le vor călca.” (Psalmii 148, 5.6.)DV 416.2
Nu prin propria sa putere își dă pământul bogățiile an după an și își continuă drumul în jurul soarelui. Mâna Celui Nesfârșit este neîncetat la lucru, călăuzind această planetă. Exercitarea continuă a puterii lui Dumnezeu face ca pământul să-și păstreze poziția în timpul rotației. Dumnezeu face ca soarele să răsară pe cer. El deschide ferestrele cerului și dă ploaie.DV 416.3
“El dă zăpada ca lâna,
El presară bruma albă ca cenușa.” (Psalmii 147, 16.)DV 416.4
“La tunetul Lui, urlă apele în ceruri;
El ridică norii de la marginile pământului,
Dă naștere fulgerelor și ploii
Și scoate vântul din cămările Lui.” (Ieremia 10, 13.)DV 416.5
Prin puterea Sa se dezvoltă vegetația, apare fiecare frunză, se deschide fiecare floare, crește fiecare fruct.DV 416.6
Mecanismul corpului omenesc nu poate fi înțeles pe deplin; el prezintă mistere care îi deconcertează și pe cei mai inteligenți. Pulsul nu încetează și fiecare respirație este urmată de o alta, nu ca în cazul unui mecanism care, o dată pus în mișcare, își continuă lucrarea. În Dumnezeu trăim, ne mișcăm și ne continuăm existența. Inima care bate, pulsul viu, fiecare nerv și mușchi din organismul viu, toate sunt păstrate în bună rânduială și active de către puterea unui Dumnezeu veșnic prezent.DV 417.1
Biblia ni-L arată pe Dumnezeu în locul Său înalt și sfânt, nu într-o stare de inactivitate, nu în tăcere și singurătate, ci înconjurat de zeci de mii de ori zece mii și mii de mii de făpturi sfinte, toate așteptând să împlinească voia Sa. Prin intermediul acestor mesageri, El este în legătură neîntreruptă cu fiecare colț al împărăției Sale. Prin Duhul Său, El este prezent pretutindeni. Prin mijlocirea Duhului Său și a îngerilor Săi, El lucrează pentru copiii oamenilor.DV 417.2
El stă pe tron, deasupra frământărilor de pe pământ; toate lucrurile sunt descoperite cercetării Sale divine; și, din veșnicia Sa măreață și netulburată, El poruncește ceea ce providența Sa vede că este cel mai nimerit.DV 417.3
“Știu, Doamne, că soarta omului nu este în puterea lui;
Nici nu stă în puterea omului, când umblă să-și îndrepte pașii spre țintă.”DV 417.4
“Încrede-te în Domnul din toată inima ta; ...
Recunoaște-L în toate căile tale
Și El îți va netezi cărările.”DV 417.5
“Iată, ochiul Domnului privește peste cei ce se tem de El,
Peste cei care nădăjduiesc în bunătatea Lui,
Ca să le scape sufletul de la moarte
Și să-i țină cu viață în mijlocul foametei.”DV 417.6
“Cât de scumpă este bunătatea Ta, Dumnezeule!
La umbra aripilor Tale găsesc fiii oamenilor adăpost.”
“Ferice de cine are ca ajutor pe Dumnezeul lui Iacov,
Ferice de cine-și pune nădejdea în Domnul, Dumnezeul său.DV 417.7
“Pământul, Doamne, este plin de bunătatea Ta.
Tu iubești ‘dreptatea și neprihănirea’.
Tu ești ‘nădejdea tuturor marginilor pământului și mării!
El întărește munții prin tăria Lui,
Și este încins cu putere.
El potolește urletul mărilor ...
Și zarva popoarelor’.”DV 418.1
“Tu faci să cânte de veselie răsăritul și apusul îndepărtat.
Încununezi anul cu bunătățile Tale
Și pașii Tăi varsă grăsimea.”DV 418.2
“Domnul sprijină pe toți cei ce cad
Și îndreaptă pe toți cei încovoiați.
Ochii tuturor se așteaptă de la Tine
Și Tu le dai hrana la timpul ei.
Îți deschizi mâna și saturi după dorință tot ce are viață.” (Ieremia 10, 23); (Proverbe 3, 5-6); (Psalmii 33, 18-19); (Psalmii 36, 7); (Psalmii 146, 5); (Psalmii 119, 64); (Psalmii 33, 5); (Psalmii 65, 5-7); (Psalmii 65, 8.11); (Psalmii 145, 14-16.)DV 418.3