Capitolul 143 — Adevăratul rafinament

Domnul Isus pretinde să recunoaștem drepturile fiecărui om. Trebuie luate în considerație drepturile sociale ale oamenilor și drepturile lor de creștini. Toți trebuie să fie tratați cu rafinament și delicatețe, ca fii și fiice ale lui Dumnezeu.SCT 421.1

Creștinismul va produce oameni onorabili. Hristos a fost amabil chiar și față de persecutorii Săi; și urmașii Săi vor manifesta același spirit. Priviți-l pe Pavel când a fost adus înaintea cârmuitorilor. Cuvântarea sa ținută înaintea lui Agripa este o ilustrare atât a adevăratei politeți, cât și a unei lecții de elocvență. Evanghelia nu încurajează politețea formală, care este o practică obișnuită în lume, ci amabilitatea care izvorăște dintr-o bunătate neprefăcută a inimii.SCT 421.2

Cea mai atentă cultivare a manierelor de conveniență modernă nu este de ajuns pentru a ascunde orice toană, judecata aspră și limbajul deplasat. Adevăratul rafinament nu va fi niciodată dat pe față atâta timp cât eul este considerat valoare supremă. Iubirea trebuie să locuiască în inimă. Un creștin care nu acceptă compromisuri își găsește motivația faptelor în iubirea adâncă din inima sa, iubirea pentru Stăpânul său. Prin rădăcinile afecțiunii față de Hristos, se înalță seva unui interes altruist față de semenii săi. Dragostea conferă posesorului ei har, decență și un comportament atrăgător. Ea luminează înfățișarea și coboară vocea, rafinează și înalță întreaga ființă.SCT 421.3