Pericolul profesorilor înțelepți lumește

Toate comorile cerului au fost încredințate lui Isus, ca să poată împărtăși aceste daruri căutătorului sârguincios, perseverent. “El a fost făcut de Dumnezeu pentru noi înțelepciune, neprihănire, sfințire și răscumpărare”. (1 Corinteni 1, 30.) Dar chiar și rugăciunile multora sunt atât de formale, încât nu au prin ele nici o influență spre bine. Ei nu răspândesc o mireasmă de viață.SP 371.2

Dacă profesorii și-ar smeri inimile înaintea lui Dumnezeu și și-ar da seama de responsabilitățile pe care și le-au asumat, angajându-se în obiectivul educării tinerilor pentru viitoarea viață veșnică, s-ar vedea imediat o schimbare remarcabilă în atitudinea lor. Rugăciunile lor nu ar mai fi seci și fără viață, ci ei se vor ruga cu seriozitatea sufletelor care se simt în pericol. Ei ar învăța zilnic de la Isus, luând Cuvântul lui Dumnezeu ca manual al lor, având o vie conștiință că este glasul lui Dumnezeu, iar atmosfera din preajma lor s-ar schimba substanțial. Tentația de a fi primul va fi potolită prin lecțiile învățate zilnic în școala lui Hristos. Ei nu se vor mai sprijini cu atâta încredere pe propria lor înțelegere.SP 371.3

Profesorii din școlile noastre sunt azi în pericolul de a călca pe urmele iudeilor din vremea lui Isus. Oricare le-ar fi poziția, ei s-ar putea mândri cu propria lor iscusință de a învăța, dacă nu și-ar deschide încăperile templului sufletului pentru a primi razele strălucitoare ale Soarelui neprihănirii și ar fi înregistrați în cărțile cerului, ca fiind necredincioși. Prin ceea ce fac, ei opresc razele de lumină, care ar ajunge la studenți. Pericolul lor este acela de a deveni egocentriști și prea înțelepți pentru a mai primi învățătură.SP 372.1

Trăim într-o lume plină de corupție, și, dacă nu-L primim pe viul Isus în inimile noastre, crezând și împlinind cuvintele Sale, vom fi la fel de orbi ca și iudeii. Toți profesorii au nevoie să primească orice rază de lumină cerească, trimisă în calea lor; ca instructori, ei au nevoie de lumină. Unii spun: “Da, cred că doresc aceasta”, dar se amăgesc singuri. Unde îți este lumina? De la ce fântână ai luat apă? Domnul mi-a spus că nu puțini dintre învățători au lăsat apele curate ale Libanului pentru cele tulburi din vale. Numai Dumnezeu poate să ne călăuzească în căile ce duc spre o țară mai bună. Dar profesorii care nu caută în mod serios și inteligent această țară mai bună îi conduc pe cei aflați sub influența lor spre ignorarea marii mântuirii, cumpărate pentru ei cu un preț infinit.SP 372.2

O strânsă legătură cu Dumnezeu trebuie păstrată de către profesorii noștri. Dacă Dumnezeu ar trimite Duhul Său cel Sfânt în școlile noastre pentru a transforma inimile, pentru a învăța mintea și pentru a da înțelepciune sfântă elevilor, vor fi și dintre aceia care, profitând de poziția lor, s-ar interpune între Dumnezeu și cei care au nevoie de lumină, care nu ar înțelege lucrarea Duhului Sfânt, care nu au înțeles-o niciodată, în trecut; aceasta a fost o mare taină, așa cum erau și lecțiile lui Hristos pentru iudei. Lucrarea Duhului Sfânt al lui Dumnezeu nu este aceea de a stârni curiozitatea. Decizia de a aproba sau nu manifestările Duhului lui Dumnezeu nu aparține oamenilor. Noi trebuie să-L lăsăm pe Dumnezeu să lucreze.SP 373.1

Atunci când profesorii sunt dispuși să frecventeze școala lui Hristos și să învețe de la Marele Învățător, ei se vor încrede mult mai puțin în ei înșiși decât acum. Când Dumnezeu devine profesorul, Numele Său va fi mărit. Elevii vor fi așa cum erau și tinerii din școlile profeților, asupra cărora venea Duhul Sfânt, iar ei profetizau.SP 373.2

Marele vrăjmaș al sufletelor caută să aducă în toate instituțiile noastre o atmosferă moartă, lipsită de viață spirituală. El se străduiește să întoarcă orice împrejurare în avantajul lui, spre respingerea lui Isus Hristos. Astăzi, Dumnezeu nu poate face multe lucruri mari, ca în vremea lui Hristos, datorită necredinței celor aflați în poziții de răspundere. Este nevoie de puterea de convertire a lui Dumnezeu, pentru ca ei să înțeleagă Cuvântul și să fie dispuși să se smerească înaintea Lui, ca învățăcei.SP 373.3