O experiență valoroasă

Când locuiam în Cooranbong, acolo unde se află Avondale School, s-a pus problema distracției: “Ce facem pentru distracția elevilor noștri?” au întrebat cei din corpul profesoral. Am chibzuit împreună, apoi m-am prezentat în fața elevilor și le-am spus:SP 549.2

“Putem să ne ocupăm mintea și timpul folositor, fără a încerca să găsim metode de distracție. În loc să petreceți timpul jucând jocurile pe care atât de mulți le joacă, dați-vă silința să faceți ceva pentru Domnul.SP 549.3

Cel mai bine este să vă angajați în lucrare misionară pentru cei aflați în împrejurimi. Ori de câte ori ascultați un cuvânt interesant, luați-vă notițe și însemnați pasajele biblice pe care le folosește vorbitorul, pentru a putea relua cu atenție subiectul. Apoi, după un studiu atent, în scurtă vreme veți reuși să faceți un rezumat al predicilor, alcătuind o formă de lecturi biblice pentru cei care nu au fost la adunările noastre.”SP 549.4

Elevii mai mari s-au hotărât să dea curs acestei sugestii. Ei au organizat întâlniri de seară pentru a studia Biblia împreună. Au lucrat mai întâi de toate în perimetrul școlii și, drept rezultat al studiilor biblice în școală, unii dintre cei neconvertiți au fost câștigați pentru adevăr. Iar efortul pentru vecini a fost o binecuvântare nu numai pentru ei, ci și pentru cei pentru care au lucrat.SP 550.1

Aceia care au ieșit să lucreze pentru oamenii din împrejurimi au fost instruiți să raporteze orice caz de boală cu care s-ar putea întâlni. Și cei ce au primit o pregătire în tratarea bolnavilor au fost încurajați să-și folosească în mod practic cunoștințele. A lucra pentru Isus a început atunci să fie un mod de recreare creștină.SP 550.2

După un timp, a apărut în prim plan chestiunea lucrului duminica. Se părea că situația se deteriorează în așa fel, încât să nu mai putem lucra duminica. Școala noastră era situată în mijlocul pădurii, departe de orice sat sau stație de tren. Nu locuia nimeni destul de aproape de noi, pentru a fi în vreun fel deranjat de ceea ce am fi putut face. Cu toate acestea, eram supravegheați. Polițiștii au fost chemați să observe ce făceam noi în școală. Și au venit, dar nu i-au înregistrat pe cei care se aflau la lucru. Le câștigasem încrederea și respectul prin lucrarea pe care o făcusem pentru cei bolnavi din zonă, încât n-au vrut să se lege de inofensiva noastră muncă din timpul duminicii.SP 550.3

Altădată, când frățietatea noastră a fost amenințată cu persecuția și s-a pus problema ce este de făcut, am dat același sfat pe care-l oferisem ca răspuns la întrebarea privind distracția de duminică, spunând: “Folosiți duminica pentru lucrare misionară. Profesori, mergeți împreună cu elevii voștri. Duceți-vă în casele oamenilor, în apropiere sau mai departe, și învățați-i pe elevi cum să vorbească. Faceți-i pe oameni să vadă că sunteți interesați de mântuirea sufletelor lor”. Binecuvântarea lui Dumnezeu a fost cu elevii, în vreme ce ei cercetau cu sârg Scripturile pentru a vedea cum să prezinte adevărul pentru a fi primit favorabil.SP 551.1

Profesorii școlilor noastre trebuie să dedice duminica efortului misionar. Să-i ia pe elevi cu ei și să organizeze adunări pentru cei care nu cunosc adevărul. Duminica poate fi folosită pentru multe aspecte ale lucrării, prin care se realizează mult pentru Domnul. În această zi, poate fi făcută lucrarea din casă în casă. De asemenea, pot fi ținute adunări în aer liber și la domiciliu. Faceți aceste adunări să fie foarte interesante. Cântați imnuri mișcătoare și vorbiți cu putere și siguranță despre iubirea Mântuitorului. Vorbiți despre cumpătare și despre adevărata experiență religioasă. Veți învăța astfel mult despre cum trebuie lucrat și veți mișca multe inimi.SP 551.2

Tinerii care fac cel mai mare bine în viață sunt cei care trăiesc după Cuvântul lui Dumnezeu, în relațiile cu semenii. Aceia care primesc pentru a da cunosc cea mai mare satisfacție în această viață. Celor care trăiesc pentru ei înșiși totdeauna le lipsește ceva, fiind întotdeauna nemulțumiți. Nu este creștinește să ne închidem inima. Domnul ne-a rânduit canale prin care să curgă bunătatea, harul Lui și adevărul, și noi trebuie să fim conlucrători cu Hristos în a transmite altora înțelepciunea practică și dragostea de oameni. Noi trebuie să aducem strălucire și binecuvântare în viața lor, îndeplinind astfel o bună și sfântă lucrare.SP 551.3