Resursele de timp și de bani ale lui Dumnezeu

Exact același limbaj este folosit și atunci când se vorbește despre Sabat, și atunci când se prezintă legea cu privire la zecime: “Ziua a șaptea este ziua de odihnă închinată Domnului Dumnezeului tău.” Omul nu are nici dreptul, nici puterea de a înlocui ziua a șaptea cu ziua întâi. Deși poate pretinde că a făcut acest lucru, “totuși, temelia tare a lui Dumnezeu stă nezguduită.” Tradițiile și învățăturile oamenilor nu micșorează cerințele Legii divine. Dumnezeu a sfințit ziua a șaptea. Această perioadă de timp specificată, pusă deoparte de Dumnezeu însuși pentru închinare, continuă să rămână la fel de sacră azi ca și atunci când a fost sfințită de Creatorul nostru.SA 66.2

Tot la fel, zecimea din venitul nostru este “un lucru închinat Domnului.” Noul Testament nu mai precizează legea zecimii, la fel cum nu mai amintește nici de cea a Sabatului, întrucât se pornește de la premisa că ambele sunt valide, iar importanța lor spirituală profundă este explicată.... Deși ca popor căutăm să îi oferim cu fidelitate lui Dumnezeu timpul pe care I-a pus deoparte pentru El, să nu îi restituim oare acea parte din banii noștri asupra căreia are dreptul? — The Review and Herald, 16 mai, 1882.SA 66.3