Secțiunea 1 — Chemarea la evanghelizare

Propovăduirea evangheliei

Misiunea încredințată de Hristos — Ultimele cuvinte adresate de Domnul Hristos ucenicilor Săi au fost: “Iată că Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârșitul veacului.” “Duceți-vă și faceți ucenici din toate neamurile.” Mergeți până Ia cele mai îndepărtate granițe ale pământului și să știți că, oriunde veți merge, Eu voi fi prezent alături de voi....Ev 15.1

Misiunea acesta ne este încredințată și nouă. Ni se poruncește să mergem ca soli ai Domnului Hristos, să-i învățăm pe oameni, să-i convingem și să le atragem atenția la Cuvântul vieții. În același fel, ne este dată asigurarea prezenței lui Hristos. Oricare ar fi dificultățile cu care ar trebui să ne confruntăm, oricare ar fi încercările pe care ar trebui să le suportăm, ne este adresată întotdeauna făgăduința plină de îndurare: “Iată ca Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârșitul veacului.” — Manuscript 24, 1903.Ev 15.2

Solia este o putere Vie — În misiunea încredințată ucenicilor Săi, Domnul Hristos nu numai că a indicat lucrarea pe care trebuiau să o săvârșească, dar le-a dat și solia. El a spus: “Învățați-i să păzească tot ce v-am poruncit.” Ucenicii trebuiau să-i învețe pe oameni ce învățaseră de la Hristos. Aici sunt cuprinse nu doar cuvintele pe care li le spusese El personal, ci și acelea pe care le spusese prin toți profeții și învățătorii Vechiului Testament. Învățătura omenească este lăsată pe dinafară. Nu este niciun loc pentru tradițiile, pentru teoriile și raționamentele omenești sau pentru legile vreunei biserici. Nicio lege rânduită de vreo autoritate bisericească nu este cuprinsă în această misiune. Slujitorii lui Hristos nu trebuie să-i învețe pe oameni niciuna dintre acestea. Comoara care le-a fost încredințată ucenicilor pentru a o vesti lumii este: “Legea și profeții”, împreună cu raportul cuvintelor și faptelor Sale.... Ev 15.3

Evanghelia nu trebuie să fie prezentată asemenea unei teorii fără viață, ci asemenea unei puteri vii, care schimbă viața. Dumnezeu dorește ca cei ce primesc harul Sau să fie niște martori ai puterii acestuia. — Hristos, Lumina lumii 826, în orig. (1898).Ev 16.1

Bisericii i s-a încredințat o solie — Trăim acum în timpul evenimentelor finale ale istoriei lumii. Oamenii trebuie să tremure la gândul responsabilității pentru cunoașterea adevărului. Sfârșitul lumii este aproape. Dacă vor lua în considerare cum se cuvine lucrurile acestea, cei credincioși se vor simți determinați să-I consacre pe deplin lui Dumnezeu tot ce au și tot ce sunt....Ev 16.2

Noi avem obligația importantă de a avertiza lumea cu privire la sfârșitul ei. Strigătele de ajutor ajung la noi din toate direcțiile, de aproape și de departe. Biserica trebuie să fie consacrată pe deplin lucrării de a-i vesti lumii solia: Vino la ospățul Evangheliei, cina este pregătită, vino! Avem de câștigat cununi nepieritoare. Avem de câștigat împărăția cerurilor. Lumea care piere în păcat trebuie să primească lumina. Mărgăritarul pierdut trebuie să fie găsit. Oaia pierdută să fie adusă înapoi la staul, în siguranță. Cine se va alătura în căutarea ei? Cine le va duce lumină celor ce rătăcesc în întunericul ideilor false? — The Review and Herald, 23 iulie, 1895.Ev 16.3

Criza actuală — Ar trebui să simțim acum răspunderea de a lucra cu un zel puternic pentru a le face cunoscut și altora adevărurile pe care le-a dat Dumnezeu pentru timpul acesta. Oricât zel am avea nu este prea mult....Ev 16.4

Acum e timpul să fie adresată ultima avertizare. În vestirea adevărului pentru timpul prezent se manifestă o putere deosebită, dar câtă vreme va mai dăinui? Numai un scurt timp. Dacă a fost cândva o criză, aceasta este acum.Ev 16.5

Toți își hotărăsc acum destinul lor veșnic. Oamenii au nevoie să fie conștientizați, ca să-și dea seama de solemnitatea timpului și de apropierea zilei când timpul de probă se va încheia. Trebuie să fie depuse eforturi hotărâte pentru a le vesti oamenilor solia pentru timpul acesta neobișnuit. Îngerul al treilea trebuie să meargă înainte cu o mare putere. — Testimonies for the Church 6:16, în orig. (1900).Ev 17.1

Evanghelizarea este adevărata noastră lucrare — Lucrarea de evanghelizare, de a le prezenta și altora Scripturile, avertizându-i pe oameni cu privire la lucrurile care vor veni asupra lumii, trebuie să ocupe din ce în ce mai mult din timpul slujitorilor lui Dumnezeu. — The Review and Herald, 2 august, 1906.Ev 17.2

Grăbirea vestirii Evangheliei — Ca popor, avem mare nevoie să ne smerim inimile înaintea lui Dumnezeu, cerând iertarea Lui pentru neglijența noastră în împlinirea misiunii de a vesti Evanghelia. Am făcut centre mari în câteva locuri, dar am neglijat lucrarea în multe orașe importante. Să ne asumăm lucrarea care ne-a fost rânduită și să proclamăm solia care trebuie să-i conștientizeze pe oameni de pericolul în care se află. Dacă fiecare adventist de ziua a șaptea ar fi îndeplinit lucrarea care i-a fost încredințată, numărul credincioșilor ar fi acum mult mai mare decât este. — Testimonies for the Church 9:25, în orig. (1909).Ev 17.3

Nevoia unei lucrări stăruitoare — Dacă pastorii noștri își dau seama cât de curând locuitorii lumii vor trebui să stea înaintea scaunului de judecată a lui Dumnezeu, ca să răspundă pentru faptele săvârșite, cât de stăruitor ar lucra ei împreună cu Dumnezeu pentru a prezenta adevărul! Cât de stăruitor s-ar strădui să-i conducă pe oameni la primirea adevărului. Cât de neobosit ar lucra pentru înaintarea cauzei lui Dumnezeu în lume, propovăduind, prin cuvinte și fapte, că “Sfârșitul tuturor lucrurilor este aproape”. — Letter 43, 1902.Ev 17.4

În mijlocul confuziei din zilele sfârșitului — Cuvintele Domnului Isus Hristos ne sunt adresate nouă, acelora care trăim în timpul de încheiere a istoriei acestui pământ. “Când vor începe să se întâmple aceste lucruri, să vă uitați în sus și să vă ridicați capetele, pentru că izbăvirea voastră se apropie.” Popoarele sunt neliniștite. Trăim un timp de confuzie. Valurile mării mugesc. Inimile oamenilor se cutremură de teamă în așteptarea lucrurilor care vin asupra pământului, dar aceia care cred în Fiul lui Dumnezeu vor auzi vocea Sa în mijlocul furtunii, spunând: “Eu sunt, nu vă temeți....” Vedem că lumea zace în nelegiuire și apostazie. Răzvrătirea împotriva poruncilor lui Dumnezeu pare a fi aproape universală. Avem de făcut o lucrare în lume, în mijlocul tumultului, agitației și confuziei de pretutindeni — Manuscript 44, 1900.Ev 18.1

A duce stindardul în locurile întunecate — Armatele lui Satana sunt numeroase, iar poporul lui Dumnezeu trebuie să se răspândească pretutindeni, ducând stindardul adevărului în locurile întunecate ale pământului și făcând tot ce le stă în putință pentru a nimici împărăția lui Satana. — Letter 91, 1900.Ev 18.2

Lucrarea cea mai mare și mai înaltă — Domnul plănuiește ca predicarea acestei solii să fie lucrarea cea mai mare și mai înaltă care a fost îndeplinită în lume în timpul acesta. — Testimonies for the Church 6:11, în orig. (1900). [În continuare, paginile indicate sunt în original.]Ev 18.3

O înaintare mai rapidă — Lucrarea de vestire a adevărului în țara aceasta și în țările străine trebuie să înainteze mult mai rapid decât a înaintat până acum. Dacă aceia care alcătuiesc poporul nostru vor merge prin credință, făcând tot ce le stă în putință pentru a începe lucrarea, și dacă vor trudi pentru Hristos, înaintea lor se va deschide o cale. Dacă vor manifesta energia necesară pentru a avea succes și dacă vor avea credința care înaintează în ascultare de porunca lui Dumnezeu, fără să pună întrebări, vor avea rezultate îmbelșugate. Ei trebuie să meargă cât mai departe și cât mai repede cu putință, cu hotărârea de a face tocmai lucrurile pe care li le-a spus Domnul. Să aibă o credință stăruitoare, îndrăzneață și statornică... Lumea are nevoie de solia de avertizare. — Manuscript 162, 1905.Ev 18.4