Casele de închinare

Când într-un oraș sau sat este stârnit interesul, acest interes trebuie să fie folosit. În acea localitate să se lucreze cu atenție, până când se va înființa o casă de închinare umilă, ca un semn, un memorial al Sabatului lui Dumnezeu, ca o lumină în mijlocul întunericului moral. Aceste semne de aducere aminte trebuie să stea în multe locuri ca niște martori pentru adevăr. În mila Sa, Dumnezeu a prevăzut ca solii Evangheliei să meargă în toate țările și popoarele, până când stindardul adevărului va fi înălțat în toate zonele locuite ale lumii.SEv 431.1

*****

Ori de câte ori se înființează o grupă de credincioși, să fie construită o casă de închinare. Lucrătorii să nu plece din acea localitate până când nu au realizat aceasta.SEv 431.2

În multe locuri unde a fost predicată solia, cei care au acceptat-o se află în situații neprielnice și nu pot face mult pentru a asigura avantajele care ar putea să consolideze lucrarea. Adesea, acest fapt face ca extinderea lucrării să fie dificilă. Pe măsură ce oamenii devin interesați de adevăr, pastorii din alte biserici le spun, iar membrii bisericilor lor repetă: “Acești oameni nu au o biserică și nu veți avea nici un loc de închinare. Voi sunteți o grupă mică, săracă și neștiutoare. În scurt timp, pastorii vor pleca și interesul va dispărea. Atunci, veți renunța la toate ideile noi pe care l-ați acceptat”. Oare putem să presupunem că aceste cuvinte nu vor aduce o ispită puternică asupra celor care înțeleg motivele credinței noastre și sunt convinși de Duhul lui Dumnezeu cu privire la adevărul prezent?SEv 431.3

Trebuie să se repete adesea că, dintr-un început mic, se poate dezvolta un interes vast. Dacă, în consolidarea interesului față de Împărăția Mântuitorului nostru, vom manifesta înțelepciune, o judecată sfințită și o conducere abilă, vom face tot ce ne stă în putere pentru a-i asigura pe oameni de stabilitatea lucrării noastre. Vom construi case de închinare umile, unde cei care acceptă adevărul să poată găsi un loc în care să I se poată închina lui Dumnezeu așa cum le dictează propria conștiință.SEv 432.1

*****

Ori de câte ori este posibil, clădirile bisericilor noastre să-I fie închinate lui Dumnezeu fără datorii. Când se construiește o biserică, să fie zidită de membri. Sub coordonarea unui pastor, care este îndrumat de sfatul colegilor lui, noii convertiți să lucreze cu mâinile lor, spunând: “Avem nevoie de o casă de adunare și trebuie să o zidim”. Dumnezeu îi cheamă pe cei din poporul Lui să facă eforturi voioase și unite pentru lucrarea Sa. Dacă se va proceda așa, în scurt timp se va auzi vocea plină de recunoștință: “Iată ce a făcut Domnul!”SEv 432.2

Cu toate acestea, în unele cazuri, este posibil ca tânăra biserică să nu fie în stare să poarte întreaga povară a construirii unei case de închinare. În aceste situații, frații din alte biserici să o ajute. În alte cazuri, decât să nu se construiască, probabil că ar fi mai bine să se împrumute banii necesari. Dacă există o persoană cu bani care, după ce a dăruit ce a putut, va oferi un împrumut, fie fără dobândă, fie cu o dobândă mică, ar fi bine ca banii să fie folosiți, după care datoria va putea fi achitată. Dar, repet, dacă este posibil, construcțiile bisericilor să fie făcute fără datorii.SEv 432.3

În bisericile noastre să nu fie închiriate locuri preferențiale. Cei bogați nu trebuie să fie onorați mai presus de cei săraci. Să nu se facă nici o deosebire. “Voi toți sunteți frați”. (Matei 23, 8.)SEv 432.4

În nici una dintre construcțiile noastre să nu căutăm să facem paradă, deoarece acest lucru nu va contribui la progresul lucrării. Spiritul de economie să fie o mărturie cu privire la principiile noastre. De asemenea, să nu folosim metode de lucru improvizate. Totul trebuie să fie făcut cu temeinicie….SEv 433.1

*****

Mi-a fost descoperit că unele biserici au împrumutat bani și, cu nepăsare, au continuat să aibă datorii. În unele cazuri, asupra casei lui Dumnezeu apasă o datorie continuă. În permanență sunt dobânzi de plătit. Asemenea stări de lucruri nu ar trebui și nu este necesar să existe. Dacă se va manifesta acea înțelepciune, acel tact și zel pentru Domnul, pe care le cere Dumnezeu, va avea loc o schimbare în privința aceasta. Datoriile vor fi achitate. Tuturor celor care au posibilitatea, Dumnezeu le cere să contribuie cu darurile lor și chiar membrii mai săraci pot oferi puținul lor. Renunțarea la sine îi va face în stare pe toți să ajute. Atât cei în vârstă, cât și cei tineri, părinții și copiii, trebuie să-și arate credința prin fapte. Membrilor bisericii să li se vorbească în mod clar despre necesitatea ca fiecare să îndeplinească o parte în lucrare, și acest gând să le fie întipărit cu stăruință în minte. Fiecare să facă tot ce poate mai bine. Când există dorința de a face, Dumnezeu va deschide calea. El nu a prevăzut ca lucrarea Sa să fie împovărată de datorii.SEv 433.2

Dumnezeu cere sacrificiu de sine. Acesta va aduce nu numai prosperitate financiară, ci și spirituală. Renunțarea și sacrificiul de sine vor face minuni pentru promovarea spiritualității bisericii….SEv 433.3

*****

Întrebarea-cheie pe care fiecare creștin să și-o pună este: “Îl iubesc eu pe Hristos mai presus de orice, în adâncul sufletului meu? Iubesc eu templul Său? Oare nu va fi Domnul onorat prin faptul că eu fac din instituția Sa sfântă obiectul principal al atenției mele? Este iubirea mea față de Dumnezeu și față de Răscumpărătorul meu suficient de puternică pentru a mă determina să renunț la mine însumi? Când sunt ispitit să-mi îngădui plăceri și satisfacții personale, oare nu ar trebui să spun: ‘Nu, eu nu voi cheltui nimic pentru satisfacția mea, atâta vreme cât casa lui Dumnezeu este împovărată de datorii’?”SEv 433.4

Răscumpărătorul nostru ne cere mult mai mult decât Îi dăruim noi. Eul își interpune dorința de a fi pe locul întâi, dar Domnul ne cere întreaga inimă și toată iubirea noastră. El nu va veni în inima noastră pentru a ocupa locul al doilea. Oare nu ar trebui ca Domnul Hristos să beneficieze de cea mai înaltă considerație din partea noastră? Oare nu ar trebui ca El să-și pretindă dreptul de a primi respectul și loialitatea noastră? Aceste lucruri se află la temelia vieții noastre, atât în cercul familiei, cât și în biserică. Dacă inima, sufletul, puterea și viața noastră Îi sunt consacrate în întregime lui Dumnezeu, dacă iubirea noastră Îi este dedicată pe deplin Lui, atunci Îl vom pune pe locul întâi în orice lucrare de slujire. Când suntem în armonie cu Dumnezeu, gândul la onoarea și slava Sa va fi mai important ca orice altceva. Nici o altă persoană nu are prioritate înaintea Sa în ce privește darurile noastre. Noi înțelegem ce înseamnă a fi părtași cu Hristos în lucrarea Sa sfântă.SEv 434.1

Locașul unde Dumnezeu Se întâlnește cu poporul Său va fi drag și sfânt pentru toți copiii Săi credincioși. El nu va fi lăsat să sufere din cauza datoriilor. A îngădui așa ceva pare a fi aproape o negare a credinței voastre. Dacă doriți să aveți un locaș liber de datorii, unde Dumnezeu Se poate întâlni cu poporul Său și unde îl poate binecuvânta, trebuie să fiți gata să faceți un mare sacrificiu personal.SEv 434.2

Fiecare datorie făcută pentru oricare dintre casele noastre de închinare ar putea fi plătită, dacă membrii bisericii ar plănui cu înțelepciune și ar depune un efort serios și plin de zel pentru a o achita. În fiecare loc în care se achită datoria, să se organizeze un serviciu de mulțumire, care să fie asemenea unei rededicări a casei lui Dumnezeu. — Testimonies for the Church 6:100-104.SEv 434.3

*****

Nevoia de a avea o casă de adunare acolo unde s-a format o grupă nouă de credincioși mi-a fost prezentată într-o viziune amplă. Am văzut meseriași care construiau case de închinare umile. Cei nou-veniți la credință ajutau cu mâini pline de bunăvoință, iar cei care aveau mijloace financiare susțineau lucrarea cu banii lor. La subsolul bisericii, se pregătea o încăpere unde urma să se înființeze o școală pentru copii și a fost trimis un profesor care să o conducă. Numărul copiilor la școală nu era mare, dar era un început fericit. Am auzit copii și părinți cântând: “Dacă nu zidește Domnul o casă, degeaba lucrează cei ce o zidesc, dacă nu păzește Domnul o cetate, degeaba veghează cel ce o păzește. Lăudați pe Domnul! Laudă, suflete, pe Domnul! Voi lăuda pe Domnul cât voi trăi, voi lăuda pe Dumnezeul meu cât voi fi”. (Psalmii 127, 1; Psalmii 146, 1.2.)SEv 435.1

Înființarea de biserici și construirea caselor de adunare și a școlilor s-a extins din oraș în oraș, iar zecimea creștea, contribuind la înaintarea lucrării. S-au înființat centre în numeroase locuri, iar Domnul lucra pentru a spori numărul credincioșilor Săi.SEv 435.2

*****

Prin această lucrare se va ajunge la toate categoriile de oameni. Când lucrează în mijlocul nostru, Duhul Sfânt convinge sufletele care nu sunt gata pentru venirea lui Hristos. Mulți dintre cei care nu au participat de ani de zile la adunările nici unei biserici, vin la adunările noastre și sunt convertiți. Consumatorii de tutun își sacrifică idolul, iar cei care consumă băuturi alcoolice renunță la băuturile lor. Ei nu ar fi putut face aceasta dacă nu s-ar fi bazat, prin credință, pe făgăduințele lui Dumnezeu pentru iertarea păcatelor lor.SEv 435.3

Adevărul, așa cum este el în Cuvântul lui Dumnezeu, le este vestit celor bogați și celor săraci, celor din înalta societate și celor umili, iar cei care acceptă solia devin conlucrători cu noi și cu Dumnezeu și se ridică o armată puternică spre a lucra armonios. Aceasta este lucrarea noastră. Ea nu trebuie să fie neglijată în nici una dintre acțiunile noastre din cadrul adunărilor de tabără. Ea este o parte a oricărei misiuni legate de Evanghelie. În loc de a investi fiecare talent în lucrarea pentru oamenii care fac parte din categoria cea mai umilă a societății, ar trebui să ne străduim să formăm în fiecare loc câte o grupă de credincioși care se vor asocia cu noi în înălțarea stindardului adevărului și în lucrarea pentru bogați și săraci. Apoi, pe măsură ce se întemeiază biserici, numărul celor care vor ajuta lucrarea pentru cei marginalizați va crește. — General Conference Bulletin, martie, 1899.SEv 436.1

*****

Mulți dintre cei care nu împărtășesc credința noastră doresc cu ardoare chiar ajutorul pe care creștinii sunt datori să-l ofere. Dacă poporul lui Dumnezeu ar manifesta un interes sincer față de vecinii lor, mulți ar primi adevărurile speciale pentru acest timp. Nimic nu va putea să confere lucrării un caracter mai potrivit decât ajutorul dat oamenilor chiar în situația în care se află ei. — Testimonies for the Church 6:280.SEv 436.2