Timp de mai mulți ani, în tratarea oamenilor care își asumă lucrarea Domnului în locurile dificile și o fac să înainteze, s-a arătat o lipsă de înțelepciune. Adesea, acești oameni muncesc mult peste puterile lor. Ei nu au mulți bani pe care să-i investească în dezvoltarea lucrării și, pentru a o continua, sunt obligați să facă sacrificii. Ei lucrează pentru salarii mici și practică economia cea mai strictă. De asemenea, acești lucrători fac apel la ajutorul financiar al oamenilor și ei înșiși oferă un exemplu de dărnicie. Ei Îl laudă pe Dumnezeu pentru ce se realizează, recunoscând că El este autorul și desăvârșitorul credinței lor, și prin puterea Lui sunt făcuți în stare să progreseze.SEv 491.1

Uneori, după ce acești lucrători au purtat povara în arșița zilei și după ce, printr-un efort răbdător și perseverent, au înființat o școală sau un sanatoriu sau alte instituții pentru dezvoltarea lucrării, frații lor decid că un alt om ar putea lucra mai bine și urmează să preia sarcina lucrării pe care o îndeplinesc ei. În unele cazuri, decizia este luată fără a li se acorda o considerație și un credit cuvenit acelora care au îndeplinit partea neplăcută a lucrării, care au muncit, s-au rugat și au luptat, investind în eforturile lor toată puterea și energia de care dispuneau.SEv 491.2

Dumnezeu nu este mulțumit de acest mod de tratare a lucrătorilor Săi. El îi cheamă pe cei ce alcătuiesc poporul Său să susțină mâinile celor care consolidează lucrarea în locurile noi și dificile și să le adreseze cuvinte de simpatie și de încurajare.SEv 491.3

În zelul lor arzător pentru înaintarea cauzei lui Dumnezeu, acești lucrători ar putea să facă greșeli. Poate că, în dorința lor de a obține mijloace financiare pentru susținerea unor întreprinderi aflate în nevoie, se angajează în proiecte care nu sunt pentru binele cel mai mare al lucrării. Domnul vede că aceste proiecte îi vor abate de la planurile Sale și îngăduie ca asupra lor să vină dezamăgirea care zdrobește speranțele lor. Când banii investiți sunt pierduți, cei care au sperat ca în acest fel să obțină mijloacele necesare pentru susținerea lucrării se întristează foarte tare.SEv 492.1

În timp ce lucrătorii își solicitau fiecare nerv pentru a aduna banii de care aveau nevoie în situația de criză, unii dintre frații lor stăteau nepăsători, fără să-i ajute, criticându-i, bănuindu-i de rău, prejudiciindu-i printr-o interpretare greșită a motivelor acestor lucrători împovărați și făcând ca lucrarea lor să fie mai dificilă. Orbiți de egoism, acei căutători de greșeli nu au văzut că frații lor erau suficient de loviți și nu aveau nevoie de critica unor oameni care nu purtaseră poveri și responsabilități grele. Dezamăgirea este o mare încercare, dar iubirea creștină poate să transforme o înfrângere într-o biruință. Schimbările ne vor învăța să fim precauți. Noi învățăm din suferințe. În felul acesta, câștigăm experiență.SEv 492.2

Lucrătorii care, deși au făcut greșeli, au manifestat zel și sacrificiu de sine în lucrare să fie tratați cu înțelepciune și atenție. Frații lor să spună: “Nu vom înrăutăți lucrurile, punând pe altcineva în locul tău, fără a-ți da posibilitatea de a-ți repara greșelile și de a ajunge într-o situație favorabilă, eliberat de povara unor critici nedrepte”. Acestor lucrători să li se acorde timp pentru a birui dificultățile care îi înconjoară și pentru a sta înaintea îngerilor și înaintea oamenilor ca niște lucrători vrednici. Ei au făcut greșeli, dar oare cei care i-au criticat ar fi procedat mai bine? Fariseilor care acuzau, Domnul Hristos le-a zis: “Cine dintre voi este fără păcat, să arunce cel dintâi cu piatra în ea”. (Ioan 8, 7.)SEv 492.3

Unii au o dorință prematură de a reforma lucrurile care li se par greșite și cred că ei ar trebui să fie aleși să ocupe locul acelora care au făcut greșeli. Ei subevaluează lucrarea realizată de acești lucrători, în timp ce alții îi priveau și îi criticau. Prin acțiunile lor, ei spun: “Eu pot face lucruri mari. Eu pot să duc lucrarea mai departe cu succes”. Celor care cred că știu așa de bine cum să evite greșelile, am fost instruită să le spun: “Nu judecați, ca să nu fiți judecați”. (Matei 7, 1.) Probabil că ați fi putut evita greșelile în anumite privințe, dar în alte lucruri sunteți predispuși să faceți greșeli grave, care ar fi foarte greu de remediat și ar aduce confuzie în lucrare. Aceste greșeli ar fi putut face un rău mai mare decât greșelile fraților voștri. Există lucrători zeloși, care, în ciuda criticilor unora dintre frații lor, au continuat să îndeplinească lucrarea cerută de Dumnezeu. Oare acum ar trebui să fie înlăturați din poziția lor de răspundere și oare ar trebui să se creeze o impresie nedreaptă față de ei și nefavorabilă pentru lucrare, deoarece schimbările ar fi privite ca o îndreptățire a criticilor nedrepte și a prejudiciului existent? Domnul dorește să nu fie luată nici o măsură care i-ar nedreptăți pe aceia care au lucrat îndelung și serios pentru a îndeplini lucrarea încredințată lor.SEv 493.1

Multe dintre schimbări ar fi mai bine să nu fi fost făcute niciodată. Adesea, când lucrătorii ajung nemulțumiți, în loc de a fi încurajați să stea acolo unde sunt și să-și continue lucrarea cu succes, ei sunt trimiși într-un alt loc. Dar acești lucrători iau cu ei aceleași trăsături de caracter care le-au prejudiciat lucrarea în trecut. Ei vor manifesta același spirit necreștinesc, deoarece nu au învățat lecția răbdării și a slujirii umile.SEv 494.1

Insist pentru o ordine diferită a lucrurilor. În rândul lucrătorilor din conferința noastră și din instituțiile noastre, trebuie să aibă loc schimbări. Să fie căutați oameni eficienți și consacrați, care să fie încurajați să se asocieze cu aceia care poartă răspunderi și să le fie ajutoare și colaboratori. Între lucrătorii mai vechi și cei noi să fie o unitate armonioasă, în spiritul iubirii frățești. Dar nici o schimbare administrativă să nu fie făcută brusc, într-o manieră în care să aducă descurajarea asupra celor care au lucrat cu seriozitate și cu succes pentru a duce lucrarea până la un anumit stadiu de progres. Dumnezeu nu va aproba nici o măsură care îi descurajează pe slujitorii Săi credincioși. Cei a căror datorie este să asigure administrarea caselor noastre de editură, a sanatoriilor și a școlilor noastre să urmeze principiile dreptății.SEv 494.2

Dumnezeu cheamă lucrători. Lucrarea Sa are nevoie de oameni care s-au educat și, așezându-se în mâinile Domnului ca niște elevi umili, s-au dovedit a fi colaboratorii Săi. Aceștia sunt oamenii necesari în lucrarea de păstorire și în școli. Cei care s-au arătat a fi capabili și fac tot ce pot în slujba Domnului să intre în rândurile lucrătorilor și, printr-un efort continuu, să-și dovedească vrednicia. Noi învățăm să înotăm în apă, nu pe uscat. Prin urmare, acești lucrători să-și ocupe cu credincioșie poziția la care sunt chemați, ca să poată deveni capabili de a purta responsabilități chiar mai mari. Dumnezeu le dă tuturor posibilitatea de a se desăvârși în slujirea Sa….SEv 494.3

*****

Dumnezeu i-a înzestrat pe unii dintre slujitorii Săi cu talente speciale și nimeni nu este chemat să discrediteze capacitatea lor. Totuși nimeni să nu-și folosească talentele pentru a se înălța pe el însuși. Să nu se considere favorizat mai presus de semenii lui și nici să nu se înalțe mai presus de alți lucrători sinceri și serioși. Domnul privește la inima omului. Acela care este cel mai consacrat în slujba lui Dumnezeu este omul cel mai prețuit de Cer.SEv 495.1

Cerul veghează pentru a vedea cum își îndeplinesc lucrarea de isprăvnicie aceia care ocupă poziții de influență. Mărimea cerințelor care se așteaptă ca ei să le împlinească este în concordanță cu extinderea influenței lor. Ei trebuie să-i trateze pe semenii lor ca niște părinți drepți, duioși și loiali. Să aibă un caracter asemenea lui Hristos, fiind uniți cu frații lor în legătura celei mai strânse părtășii. — Testimonies for the Church 7:277-282.SEv 495.2

Conferința Generală

“Să veghem unii asupra altora”