Loading...
Larger font
Smaller font
Copy
Print
Contents
Slujitorii Evangheliei - Contents
  • Results
  • Related
  • Featured
No results found for: "".
  • Weighted Relevancy
  • Content Sequence
  • Relevancy
  • Earliest First
  • Latest First
    Larger font
    Smaller font
    Copy
    Print
    Contents

    Secțiunea 12 — Cuvinte de încheiere

    Putere pentru slujire

    În aceste zile de pericol, biserica are nevoie de o armată de lucrători asemenea apostolului Pavel, care s-au pregătit să fie folositori, au o experiență profundă în domeniul spiritual și sunt plini de zel și seriozitate. Este nevoie de oameni sfințiți și cu spirit de sacrificiu, oameni curajoși și loiali, în a căror inimă s-a format chipul lui Hristos, “nădejdea slavei” (Coloseni 1, 27), și care să “predice Cuvântul” (vezi 2 Timotei 4, 2), cu buzele atinse de focul sfânt. Din cauza lipsei unor astfel de lucrători, lucrarea lui Dumnezeu slăbește, greșelile fatale întinează moralitatea asemenea unei otrăvi mortale și dezamăgesc speranțele unei mari părți din neamul omenesc. — The Acts of the Apostles, 507.SEv 505.1

    *****

    Cei care sunt niște adevărați bărbați în ochii lui Dumnezeu și despre care este scris în acest fel în cărțile cerurilor sunt oamenii care, asemenea lui Daniel, îi cultivă fiecare însușire în așa fel, încât să reprezinte cel mai bine Împărăția lui Dumnezeu pentru o lume care zace în nelegiuire. Progresul în ce privește cunoașterea este esențial, deoarece în lucrarea lui Dumnezeu cunoașterea este o putere spre bine. Lumea are nevoie de oameni cu o gândire adâncă, oameni ai principiilor, care își dezvoltă fără încetare capacitatea de înțelegere și de discernământ. Tipografia are nevoie de oameni care să folosească cel mai bine avantajele ei, pentru ca adevărul să prindă aripi și să ajungă repede la orice neam, limbă și popor.SEv 505.2

    *****

    Domnul Hristos ne îndeamnă: “Ieși la drumuri și la garduri, și pe cei ce-i vei găsi, silește-i să intre, ca să mi se umple casa”. (Luca 14, 23.) Dacă ascultăm acest cuvânt, trebuie să mergem la cei necredincioși care se află în apropierea noastră și la cei care se află departe. “Vameșii și desfrânatele” trebuie să audă invitația Mântuitorului. Prin bunătatea și îndelunga răbdare a solilor Săi, invitația devine o putere irezistibilă pentru ridicarea celor căzuți în cele mai mari adâncimi ale păcatului.SEv 506.1

    Motivația creștină cere ca noi să lucrăm cu un scop temeinic, un interes neșovăitor și o insistență tot mai mare pentru sufletele pe care Satana caută să le nimicească. Nimic nu trebuie să micșoreze zelul și dorul arzător pentru salvarea celor pierduți.SEv 506.2

    Observați că pretutindeni în Cuvântul lui Dumnezeu este evidențiat un spirit al urgenței, iar bărbații și femeile sunt implorați să vină la Hristos. Trebuie să folosim orice ocazie, în particular sau în public, prezentând fiecare argument și fiecare motiv de o valoare infinită pentru a-i atrage pe oameni la Mântuitorul. Să-i îndemnăm cu toată puterea să privească la Isus și să accepte viața Sa de sacrificiu și renunțare la sine. Noi trebuie să arătăm că așteptăm de la ei să umple de bucurie inima lui Hristos, folosind toate darurile primite de la El pentru a onora Numele Său. — The Ministry of Healing, 164-165.SEv 506.3

    *****

    Nu lungimea timpului de slujire, ci bunăvoința și credincioșia noastră în lucrare constituie caracteristicile care o fac acceptabilă înaintea lui Dumnezeu. În întreaga noastră slujire este cerută o deplină consacrare. Dacă este îndeplinită cu sinceritate și uitare de sine, cea mai mică îndatorire este mai plăcută înaintea lui Dumnezeu decât lucrarea cea mai mare, care este afectată de iubirea de sine. Dumnezeu caută să vadă cât de mult cultivăm spiritul Domnului Hristos și câtă asemănare cu Hristos este dezvăluită prin lucrarea noastră. El ia în considerare mai mult iubirea și credincioșia cu care lucrăm decât cantitatea pe care o realizăm.SEv 506.4

    Când egoismul este mort, când lupta pentru supremație este alungată, când recunoștința umple inima și iubirea face ca viața să aibă un parfum plăcut, numai atunci Domnul Hristos locuiește în suflet, iar noi suntem recunoscuți ca împreună lucrători cu Dumnezeu. — Christ's Object Lessons, 402.SEv 507.1

    *****

    Reformatorii ar trebui să fie cei mai neegoiști, cei mai buni, cei mai curtenitori dintre toți oamenii din lume. În viața lor, ar trebui să se vadă adevărata bunătate a faptelor lipsite de egoism. Lucrătorul care manifestă o lipsă de amabilitate, care arată răbdare față de neștiința sau îndărătnicia altora, care vorbește pripit sau lucrează fără înțelepciune poate să închidă ușa unor inimi, așa încât să nu mai poată ajunge niciodată la ele.SEv 507.2

    Așa cum roua și ploile liniștite cad asupra plantelor care se ofilesc, tot așa cuvintele voastre să fie blânde atunci când căutați să-i corectați pe cei care greșesc. Planul lui Dumnezeu este să ajungem mai întâi la inima oamenilor. Noi trebuie să rostim adevărul cu iubire, având încredere că Dumnezeu îi va da putere pentru schimbarea vieții. Duhul Sfânt va pune în suflet cuvântul rostit cu iubire.SEv 507.3

    Din fire, noi suntem egocentrici și încăpățânați. Dar, când învățăm lecțiile pe care Domnul Hristos dorește să ni le predea, noi devenim părtași ai naturii Sale și, ca urmare, trăim viața Sa. Exemplul minunat al lui Hristos, duioșia inegalabilă cu care a înțeles El sentimentele altora, plângând cu cei ce plângeau și bucurându-Se cu cei ce se bucurau, trebuie să aibă o influență adâncă asupra caracterului tuturor celor care Îl urmează cu sinceritate. Prin cuvinte și fapte amabile, ei se vor strădui să facă ușoară calea pentru picioarele obosite. — The Ministry of Healing, 157, 158.SEv 507.4

    *****

    Scopul cel mai înalt al educației nu este acela de a transmite numai cunoștințe, ci de a împărtăși acea energie dătătoare de viață, care este primită prin legătura dintre minte și minte și dintre suflet și suflet. Numai viața poate să dea viață. Prin urmare, ce privilegiu au avut aceia care, timp de trei ani, au fost zi de zi în legătură cu viața divină, de la care a pornit fiecare îndemn dătător de viață, care a binecuvântat lumea! Ioan, ucenicul iubit, s-a lăsat condus de puterea acelei vieți minunate într-o măsură mai mare decât tovarășii lui. El spune: “Viața a fost arătată, și noi am văzut-o, și mărturisim despre ea, și vă vestim viața veșnică, viață care era la Tatăl, și care ne-a fost arătată”. “Noi toți am primit din plinătatea Lui, și har după har”. (1 Ioan 1, 2, Ioan 1, 16.)SEv 508.1

    Apostolii Domnului nostru nu aveau nimic care să le aducă slavă lor înșiși. Era evident că succesul lucrării lor I se datora numai lui Dumnezeu. Viața acestor oameni, caracterul pe care l-au dezvoltat și lucrarea minunată pe care a făcut-o Dumnezeu prin ei sunt o mărturie cu privire la ce va face El pentru toți cei care sunt ascultători și se lasă învățați. — The Desire of Ages, 250.SEv 508.2

    *****

    Înainte de onoare este umilința. Pentru a ocupa un loc înalt înaintea oamenilor, Dumnezeu îl alege pe lucrătorul care, asemenea lui Ioan Botezătorul, ocupă un loc umil înaintea lui Dumnezeu. Ucenicul care seamănă cel mai mult cu un copil este lucrătorul cel mai eficient al lui Dumnezeu. Ființele cerești pot coopera cu acela care nu caută să se înalțe pe sine, ci să salveze suflete. Acela care își simte cel mai adânc nevoia de ajutor divin îl va cere, iar Duhul Sfânt îi va da o înțelegere a lui Isus, care va întări și va ridica sufletul. După timpul petrecut în comuniune cu Domnul Hristos, el va merge să lucreze pentru cei care pier în păcatele lor. El va fi uns pentru misiunea sa și va avea succes acolo unde mulți oameni învățați și educați din punct de vedere intelectual ar da greș. — Idem, 436.SEv 508.3

    *****

    Acela care îi cheamă pe oameni la pocăință trebuie să petreacă un timp de comuniune cu Dumnezeu în rugăciune. El trebuie să se prindă de Cel Atotputernic, spunând: “Nu Te voi lăsa, până nu mă vei binecuvânta. Dă-mi puterea de a câștiga suflete pentru Hristos”.SEv 509.1

    *****

    Apostolul Pavel spune: “Când sunt slab, atunci sunt tare”. (2 Corinteni 12, 10.) Când ne dăm seama de slăbiciunea noastră, învățăm să depindem de o putere care vine din afara noastră. Nimic nu poate să pună stăpânire pe inimă cu atâta putere cum o face simțământul lăuntric al responsabilității față de Dumnezeu. Nimic nu poate pătrunde așa de mult în adâncul motivelor comportamentului nostru cum o face înțelegerea iubirii iertătoare a lui Hristos. Trebuie să intrăm în legătură cu Dumnezeu, apoi vom fi umpluți de Duhul Său Sfânt care ne face în stare să intrăm în legătură cu semenii noștri.SEv 509.2

    Prin urmare, bucurați-vă că, prin Domnul Hristos, ați intrat într-o legătură apropiată cu Dumnezeu, ca membri ai familiei cerești. Când veți privi mai presus de voi înșivă, veți avea un simțământ continuu al slăbiciunii omenești. Cu cât cultivați eul mai puțin, cu atât veți înțelege mai clar și mai cuprinzător excelența Mântuitorului vostru. Cu cât vă apropiați mai mult de Izvorul luminii și al puterii, cu atât lumina care va veni asupra voastră va fi mai mare și veți primi o putere mai mare de a lucra pentru Dumnezeu. — The Desire of Ages, 493.SEv 509.3

    *****

    Nimic nu este mai necesar în lucrarea noastră cum sunt rezultatele practice ale comuniunii cu Dumnezeu. Prin viața noastră de zi cu zi, ar trebui să arătăm că avem pace și liniște în Mântuitorul. Pacea Sa în inimă va face ca înfățișarea să strălucească. Ea îi va da vocii o putere convingătoare. Comuniunea cu Dumnezeu va înnobila caracterul și viața. Oamenii vor ști despre noi, așa cum au știut despre primii ucenici, că am fost cu Isus. Acest fapt îi va da lucrătorului o putere pe care nimic altceva nu o poate conferi. El nu-și poate permite să fie lipsit de această putere.SEv 510.1

    Noi trebuie să trăim o viață caracterizată de două aspecte — o viață de meditație și o viață activă, o viață de rugăciune și o viață de muncă stăruitoare. Puterea primită prin comuniunea cu Dumnezeu, unită cu efortul stăruitor de educare a minții pentru meditație și pentru purtarea răspunderilor, ne pregătește în vederea împlinirii datoriilor zilnice și păstrează liniștea sufletului în orice situație, oricât de dificilă ar fi. — The Ministry of Healing, 512.SEv 510.2

    *****

    Lucrătorul consacrat simte o mângâiere minunată atunci când știe că Însuși Hristos, în viața Sa pe pământ, Îl căuta zilnic pe Tatăl Său pentru a primi de la El noi rezerve de har, iar după această comuniune cu Dumnezeu, mergea să-i întărească și să-i binecuvânteze pe alții.SEv 510.3

    Priviți-L pe Fiul lui Dumnezeu așezat pe genunchi, rugându-Se Tatălui Său! Deși este Fiul lui Dumnezeu, El Își întărește credința prin rugăciune și, prin comuniunea cu Dumnezeu, primește puterea de a se opune răului și de a sluji nevoilor oamenilor. Ca Frate mai mare al familiei noastre omenești, El cunoaște nevoile celor care, cuprinși de nedesăvârșire și trăind într-o lume a păcatului și a ispitei, încă doresc să-I slujească. El știe că solii pe care îi consideră potriviți pentru a-i trimite să vestească solia Sa sunt niște oameni slabi și greșiți, dar El le făgăduiește ajutorul divin tuturor celor care se consacră pe deplin în slujba Sa. Exemplul Său este o asigurare că rugăciunea fierbinte și stăruitoare, înălțată spre Dumnezeu cu o credință care conduce la deplina dependență de El și cu o consacrare fără rezerve pentru lucrarea Sa, va reuși să le aducă oamenilor ajutorul Duhului Sfânt în lupta contra păcatului.SEv 511.1

    Fiecare lucrător care urmează exemplul Domnului Hristos va fi pregătit să primească și să folosească puterea pe care Dumnezeu a făgăduit-o bisericii Sale pentru a pregăti secerișul pământului. În fiecare dimineață, când vestitorii Evangheliei îngenunchează înaintea Domnului și își înnoiesc votul consacrării față de El, Domnul le acordă prezența Duhului Său, cu puterea Sa înviorătoare și sfințitoare. Când merg să îndeplinească îndatoririle zilnice, ei au asigurarea că prezența nevăzută a Duhului Sfânt îi face în stare să fie niște “împreună lucrători cu Dumnezeu”. (1 Corinteni 3, 9.) — The Acts of the Apostles, 56.SEv 511.2

    Larger font
    Smaller font
    Copy
    Print
    Contents