Loading...
Larger font
Smaller font
Copy
Print
Contents
Slujitorii Evangheliei - Contents
  • Results
  • Related
  • Featured
No results found for: "".
  • Weighted Relevancy
  • Content Sequence
  • Relevancy
  • Earliest First
  • Latest First
    Larger font
    Smaller font
    Copy
    Print
    Contents

    Vizitele în cămin

    După ce un pastor a prezentat solia Evangheliei de la amvon, lucrarea lui este doar la început. Există o lucrare personală, pe care trebuie să o îndeplinească. El trebuie să-i viziteze pe oameni în casele lor, vorbind și rugându-se cu ei, cu seriozitate și umilință. Sunt familii care nu vor fi convinse niciodată de adevărurile Cuvântului lui Dumnezeu, dacă ispravnicul harului Său nu merge în casele lor pentru a le îndruma pe calea spre ceruri. Dar inima celor care îndeplinesc această lucrare trebuie să bată la unison cu inima lui Hristos.SEv 187.1

    Porunca: “Ieși la drumuri și la garduri, și pe cei ce-i vei găsi, silește-i să intre, ca să mi se umple casa” are o semnificație foarte cuprinzătoare. Pastorii trebuie să prezinte adevărul în cămine, apropiindu-se de aceia pentru care lucrează, iar dacă vor conlucra cu Dumnezeu în acest fel, El îi va înzestra cu putere spirituală. Hristos îi va călăuzi în activitatea lor, inspirându-le cuvinte care vor pătrunde adânc în inima ascultătorilor.SEv 187.2

    Fiecare pastor are privilegiul de a fi capabil să spună asemenea apostolului Pavel: “Căci nu m-am ferit să vă vestesc tot planul lui Dumnezeu”. “N-am ascuns nimic din ce vă era de folos, și nu m-am temut să vă propovăduiesc și să vă învăț înaintea norodului și în case … pocăința față de Dumnezeu și credința în Domnul nostru Isus Hristos”. (Faptele Apostolilor 20, 27.20.21.)SEv 188.1

    Mântuitorul nostru a mers din casă în casă, vindecându-i pe cei bolnavi, mângâindu-i pe cei ce plângeau, liniștindu-i pe cei tulburați și aducându-le pace acelora care erau nemângâiați. El a luat copilașii în brațele Sale, i-a binecuvântat și le-a adresat mamelor istovite cuvinte de speranță și mângâiere. Cu o duioșie și o delicatețe neobosită, El a răspuns la toate necazurile și suferințele omenești. El nu a trudit pentru Sine, ci pentru alții. Domnul Isus a fost un slujitor al tuturor. Mâncarea și băutura Sa au fost să le aducă speranță și putere tuturor celor pe care îi întâlnea. În timp ce ascultau adevărurile Sale, așa de diferite de tradițiile și dogmele învățate de rabini, speranța răsărea în inima oamenilor. În învățătura Sa erau o seriozitate și un zel care o făceau să se întipărească în mintea lor cu o putere convingătoare.SEv 188.2

    Aș dori să le spun fraților mei pastori: Intrați în legătură cu oamenii printr-o lucrare personală și mergeți acolo unde se află ei. Familiarizați-vă cu ei. Această lucrare nu poate fi făcută de la distanță. Banii împrumutați sau dăruiți nu o pot realiza. Predicile de la amvon nu o pot îndeplini. Învățarea Scripturilor în cămine: iată lucrarea unui evanghelist, iar această lucrare trebuie să fie unită cu predicarea. Dacă această lucrare este trecută cu vederea, predicarea va fi într-o mare măsură un eșec.SEv 188.3

    Cei care caută adevărul au nevoie să li se adreseze cuvinte spuse la timp, deoarece Satana le vorbește prin ispitele lui. Dacă, atunci când încercați să ajutați pe cineva, sunteți respinși, treceți cu vederea acest fapt. Dacă vi se pare că munca voastră nu realizează decât puțin bine, nu vă descurajați. Continuați să lucrați, fiți prudenți, gândiți-vă când trebuie să vorbiți și când trebuie să păstrați tăcerea, vegheați asupra oamenilor, pentru că ei trebuie să dea socoteală, și fiți atenți la amăgirile lui Satana, ca să nu fiți îndepărtați de la datorie. Nu îngăduiți ca dificultățile să vă descurajeze sau să vă intimideze. Întâmpinați și biruiți aceste dificultăți cu o hotărâre cutezătoare. Semănați sămânța cu încredere și generozitate.SEv 188.4

    *****

    Succesul vostru depinde într-o mare măsură de maniera în care îi salutați pe oameni, când îi vizitați. Când salutați o persoană, puteți să-i strângeți mâna în așa fel încât să-i câștigați încrederea imediat sau așa de rece, încât să creadă că nu aveți nici un interes față de ea.SEv 189.1

    Noi nu ar trebui să ne comportăm ca și când faptul că intrăm în legătură cu cei săraci ar fi o umilire din partea noastră. Ei sunt tot așa de prețioși în ochii lui Dumnezeu ca noi, iar comportamentul nostru trebuie să arate că și noi îi prețuim în același fel. Îmbrăcămintea noastră să fie simplă, așa încât, atunci când îi vizităm, cei săraci să nu se simtă stânjeniți de contrastul dintre înfățișarea noastră și înfățișarea lor. Adesea, cei săraci au parte de foarte puțină bucurie, prin urmare, de ce să nu aducă slujitorii lui Dumnezeu raze de lumină în casele lor? Noi avem nevoie de simpatia duioasă a Domnului Isus, iar dacă o vom avea, vom putea să găsim calea spre inimi.SEv 189.2

    Larger font
    Smaller font
    Copy
    Print
    Contents