A-L mărturisi sau a-L tăgădui pe Hristos

În societate, în familii sau în orice situații ne-am afla în viață, mai restrânse sau mai extinse, sunt multe căi prin care îl putem mărturisi pe Domnul nostru și multe căi prin care îl putem tăgădui. Noi îl putem tăgădui prin cuvintele noastre, vorbind de rău pe aproapele, prin vorbire nechibzuită, glumă sau joacă, prin cuvinte nefolositoare sau lipsite de amabilitate sau prin ocolirea sau vorbirea împotriva adevărului. Prin cuvintele noastre, putem mărturisi că Hristos nu este în noi. Prin caracterul nostru, îl putem tăgădui pe El, iubind ceea ce este spre confortul nostru, evitând datoriile și poverile vieții, pe care cineva trebuie să le poarte, dacă noi nu vrem să le purtăm, și iubind plăcerile păcătoase. De asemenea, noi Îl putem tăgădui pe Hristos prin mândrie în îmbrăcăminte și conformare cu lumea sau printr-un comportament lipsit de amabilitate. Noi îl putem tăgădui ținând la propriile noastre păreri și căutând să ne susținem și să ne îndreptățim eul. De asemenea, îl putem tăgădui pe El, îngăduind minții să rătăcească pe canalul sentimentalismului bolnăvicios și să ne tot deplângem așa-zisa soartă grea și necazurile.SB 81.2

Nimeni nu-L poate mărturisi cu adevărat pe Hristos înaintea lumii, dacă gândul și spiritul lui Hristos nu locuiesc în El. Este imposibil de transmis ceea ce noi nu avem. Vorbirea noastră și comportamentul nostru trebuie să fie o expresie reală și vizibilă a harului din interior. Dacă inima este sfințită, supusă și umilă, roadele vor fi văzute în afară, iar mărturisirea lui Hristos va fi una din cele mai eficiente.^{93Testimonies for the Church 3:331, 332.}SB 81.3